Fie că vorbim de Băile Herculane, de Anina, Marila sau Oraviţa, toate aceste zone turistice îşi leagă legendele şi faima de numele rebelei împărătese

Bavareză de origine, Elisabeta Wittelsbach a fost una dintre cele mai iubite şi admirate figuri feminine ale Imperiului Austro-Ungar, din întreaga sa istorie. Deşi iubită şi admirată, Sisi nu a fost niciodată mulţumită de viaţa pe care trebuia să o ducă, fiind o femeie depresivă şi nefericită, extrem de sensibilă faţă de natură, fapt ce a şi legat-o definitiv de frumuseţea unor locuri precum Băile Herculane, Marila sau chiar Oraviţa.

Se naşte în Ajunul Crăciunului din anul 1837, la Munchen şi pe 24 aprilie 1854 se căsătoreşte cu verişorul său, Franz Josef, rege al Austriei şi împărat al Imperiului Habsburgic, după ce însuşi papa la acordă dispensa necesară pentru căsătorie. A fost înmormântată cu mari onoruri, la 17 septembrie 1898, la Viena, în Cripta Imperială.
Elisabeta, “împărateasa fără voie” a fost o femeie depresivă şi nefericită. Se simţea sufocată în anturajul de la Viena, de unde încerca să scape, prin călărit, poezii, călătorit.
A fost o femeie frumoasă, faima frumuseţii ei ajungând până în Orient. Ambasadorul Persiei a refuzat sa plece dintr-o vizită oficială până ce a văzut-o. Piesa ei de rezistenţă era părul foarte lung şi frumos, îngrijit de coafeza sa preferată, Fanny. Căsătoria ei s-a consumat de-abia în a 3-a noapte. Cu timpul relaţiiile ei cu soţul s-au răcit, spre sfârşitul vieţii căutându-i o amantă soţului ei. Opera ei literară preferată a fost “Visul unei nopţi de vară” de Shakespeare, ea imaginându-se ca fiind Titania, regina zânelor, nesuportând numele de Sisi.
Vila Elisabeta poartă urma paşilor lui Sisi pe Valea Cernei
În 1852 împăratul Austriei considera Băile Herculane ca fiind „cea mai frumoasă staţiune de pe continent”, iar împărăteasa Elisabeta (Sisi) scrie un jurnal intim în care Băile Herculane sunt o prezenţă distinctă şi încântătoare. Amintirea crăiesei dăinuie încă aici, chiar dacă e umbrită de nepăsarea şi nesimţirea celor care au ajuns, în timpurile moderne, să-i gestioneze moştenirea. In primavara anului 1887, Sissy a făcut o călătorie la Herculane. Fiind o fire melancolică şi o mare iubitoare de natura, împărăteasa se plimba ore întregi prin galerii şi prin împrejurimile staţiunii. Băile Herculane, încadrate de Valea Cernei si de masivul Domogled, constituiau un cadru perfect pentru meditatie si reverii poetice. Sissy a primit aici si vizita suveranei Carmen Sylva (Elisabeta, sotia lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen). Cele doua mari iubitoare de arta si mari admiratoare ale lui Heine se bucura de Herculane, se plimba impreuna si au discutii despre poezie, filozofie si religie. Timpul petrecut impreuna de Sissy si Carmen Sylva le-a lasat amandurora impresii puternice. Si a consemnat fiecare aceasta intalnire in scrisori si jurnale. Sissy spunea despre regina Romaniei: “Este foarte iubitoare, interesanta, dar sta cu picioarele pe pamant. Ea nu ma poate intelege, eu da, si o iubesc”. Despre Herculane si ritmul in care curge timpul la bai, Sissy ii povesteste fiicei sale, intr-o scrisoare, ca apoi, Valerie sa consemneze totul in jurnalul sau. De la bai, Sissy va calatori apoi spre Sinaia, in 13 mai 1887, iar de aici pleaca la Viena.
Legendele locului mai spun si ca, intr-una din sederile de la Baile Herculane, imparateasa fiind o mare amatoare de drumetii in natura, a ajuns intr-un loc de belvedere catre statiune si catre masivul Domogled. Dupa cateva clipe, in care a privit inmarmurita peisajul, ar fi zis: “Ce frumos! Mi-ar placea sa iau pranzul aici!”. 80 de padurari s-au pus pe treaba o noapte intreaga si i-au indeplinit dorinta, astfel ca, a doua zi, imparateasa Sissy a luat masa in chioscul construit pentru ea, in acel cadru natural care o tulburase peste masura, doar cu o zi inainte.
O urma romantica a trecerii lui Sissy prin Herculane mai poate fi considerat certificatul de nastere al fiicei unui cioban, botezata Veta, dupa numele imparatesei, Elisabeta (aceasta fiindu-i ea insasi nasa). Si, de asemenea, existenta inelului cu piatra de rubin pe care imparateasa l-a daruit aceluiasi cioban, bijuterie care s-a pastrat.
Sisi s-a tratat la Marila, iar la Oraviţa piatra împărătesei stă şi astăzi mărturie
La Marila împărăteasa Sisi a ajuns de mai multe ori, graţie aerului puternic ozonizat de acolo, care era un tratament excelent al acelor vremi pentru bolile pulmonare. În amintirea trecerii sale pe acolo a fost ridicat un monument, ce a fost mutat apoi în faţa bisericii romano-catolice din Oraviţa, unde se regăseşte şi astăzi.