Un fotograf suedez este autorul unor imagini de colecţie de pe vechiul traseul de cale ferată îngustă Hunedoara – Govăjdia. Imaginile au fost realizate cu câţiva ani înainte de distrugerea acestuia.

Un fotograf suedez care a călătorit în anii ´90 prin întreaga Românie şi a fotografiat patrimoniul feroviar al ţării a lăsat posterităţii o colecţie impresionantă de imagini realizate pe traseul mocăniţei Hunedoarei, într-unul dintre ultimii săi ani de funcţionare.

Fotografiile realizate de Bo Gyllenberg în luna iunie 1998 pe calea ferată îngustă Hunedoara – Govăjdia au fost publicate în arhiva digitală a Järnvägsmuseet (Muzeul feroviar) din Suedia.

În urmă cu peste două decenii, calea ferată îngustă îngustă pe care garniturile tase de locomotive diesel porneau spre Govăjdia din zona Castelului Corvinilor era funcţională, iar hunedorenii se puteau bucura de excursiile prin munţii Hunedoarei spre locul de popas din preajma vechiului furnalului de la Govâjdia. Exploatările de piatră din zonă şi fabrica Talc – Dolomită de la Zlaşti încă erau utilizate şi aveau câteva sute de angajaţi. Viaductele şi tunelul de pe traseul de circa 15 kilometri ofereau senzaţii tari călătorilor cu trenul.


FOTO: Gyllenberg, Bo / Järnvägsmuseet (Muzeul feroviar), 1998 / digitaltmuseum.se

Câţiva ani mai târziu, calea ferată îngustă a fost scoasă din funcţiune, iar în scurt timp, hoţii au început să o devalizeze. La sfârşitul anilor 2000, vechiul traseu al mocăniţei a fost dezafectat, iar liniile ferate, unele dintre poduri şi podeţe şi o parte din garniturile feroviare au fost valorificate la „fier vechi”. Astfel s-a încheiat o istorie de peste un secol a „mocăniţei” din Ţinutul Pădurenilor. Linia de cale ferată îngustă de la Hunedoara a fost construită la sfârşitul secolului XIX, fiind una dintre cele mai vechi din Transilvania.

Povestea „mocăniţei”

Povestea căii ferate care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor a început în 1899, iar investiţia a fost inaugurată în 29 septembrie 1900. Linia înfiinţată pentru transportul călătorilor şi al minereului de fier, a fost realizată de societăţile austriece  „Gfrerer”, „Schoch” şi „Grossmann”. Pornea de la Hunedoara, trecând prin valea Zlaştiului, valea Govăjdiei şi pe valea Retişoarei, având staţia finală în Retişoara (Ghelari), aflată la 16 kilometri de Hunedoara.


FOTO: Gyllenberg, Bo / Järnvägsmuseet (Muzeul feroviar), 1998 / digitaltmuseum.se

Calea ferată îngustă care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor a funcţionat aproape neîntrerupt până în urmă cu un deceniu. Locul de pornire a mocăniţelor se afla lângă Castelul Corvinilor, unde pot fi văzute ruinele unei staţii de funicular şi un hotel în construcţie. De la castel mocăniţele cu minereu, buşteni şi dolomită, vagoanele care duceau oamenii din Hunedoara spre satele din Ţinutul Pădurenilor, circulau câţiva kilometri pe valea Zlaştiului, treceau apoi pe sub munte, printr-un tunel de aproape 800 de metri, ajungând pe valea Govâjdiei, şi se opreau la Furnalul de la Govâjdia, vechi de peste două secole. Întregul traseu oferea călătorilor privelişti impresionante. La peste 10 kilometri distanţă, după o călătorie prin ţinuturile sălbatice ale Hunedoarei, calea ferată îngustă îşi avea capătul de linie după furnalul de la Govăjdia, în vecinătatea unei uriaşe cariere de talc şi dolomită.


FOTO: Gyllenberg, Bo / Järnvägsmuseet (Muzeul feroviar), 1998 / digitaltmuseum.se

Terasamentul ei a devenit cu timpul un loc preferat al amatorilor de plimbări pe jos, cu bicicleta sau cu ATV-urile. Cea mai spectaculoasă porţiune a fostei căi ferate este tunelul de aproape 800 de metri care leagă valea Zlaştiului de valea Govăjdiei. A fost construit în urmă cu mai bine de 120 de ani, este căptuşit cu cărămidă şi s-a păstrat aproape intact. Cei care pornesc dinspre Hunedoara şi traversează tunelul au parte la ieşirea din el de o privelişte spectaculoasă.

Click aici pentru mai multe imagini