Ascunse între crestele împădurite ale Munților Poiana Ruscă, satele Ulm și Cerbăl, din județul Hunedoara, abia dacă mai numără împreună o sută de locuitori. Casele lor rare, risipite pe pantele abrupte ale Ținutului Pădurenilor, păstrează imaginea unei lumi rurale aproape dispărute. De doi ani însă, liniștea acestui loc a fost tulburată de o construcție neobișnuită: o pistă de biciclete care urcă printre dealuri și păduri, devenind cea mai înaltă din vestul României.

O așezare la marginea lumii

Satul Ulm este una dintre cele mai mici localități din România. Relieful accidentat, lipsa terenurilor fertile și climatul aspru au limitat dezvoltarea așezării, care nu a avut niciodată mai mult de 20 de gospodării.
Casele, adunate în jurul unei biserici de lemn, se înșiră pe un versant domol al văii Zlaștiului. În jur, culmile muntoase poartă urmele unei activități uitate: vechi cariere de piatră și mine de fier care, în urmă cu un secol, aduceau viață în satele pădurenilor.

O pistă devenită drum

În perioada 2023–2024, între Ulm și Cerbăl a fost construit un traseu de biciclete de aproximativ 2,5 kilometri, cu o diferență de nivel de peste 200 de metri. Proiectul, finanțat de Primăria Cerbăl prin Programul Național de Redresare și Reziliență, a costat circa 1,4 milioane de lei și a fost gândit ca o investiție turistică și de mobilitate locală.

În realitate, declivitatea accentuată face urcarea aproape imposibilă pentru cicliștii amatori. „Cei mai mulți urcă cu mașina, nu cu bicicleta”, spun localnicii. Drumul nou, asfaltat impecabil, a devenit astfel o scurtătură între cele două sate – o rută practică, dar și o curiozitate pentru cei care ajung aici.

„Transalpina bicicliștilor”

În zonă, pista este deja cunoscută sub numele de „Transalpina bicicliștilor”, o denumire care evocă simbolic marile șosele alpine ale României. De pe culmile sale, priveliștea se deschide spre întreaga depresiune a Hunedoarei: pădurile colorate ale toamnei, satele mici ale pădurenilor, iar în depărtare, contururile albăstrii ale munților Retezat și Parâng.

Deși nu figurează pe hărțile GPS, drumul este tot mai des parcurs de turiști sau localnici curioși. În zilele senine, de aici se pot observa până și acoperișurile castelului Corvinilor din Hunedoara, la peste 15 kilometri în linie dreaptă.

Proiecte similare, ambiții oprite

„Transalpina bicicliștilor” este singura pistă montană finalizată în Ținutul Pădurenilor. Alte proiecte similare, începute în satele Vadu Dobrii și Bătrâna, au fost întrerupte din lipsă de fonduri.
Aici, la peste 1.000 de metri altitudine, comunitățile mai numără doar câteva familii de vârstnici, iar infrastructura rutieră este minimă. Pentru administrațiile locale, finanțările europene pentru piste de biciclete au reprezentat o rară ocazie de a moderniza drumurile – chiar dacă, în practică, ele deservesc mai degrabă mașinile decât bicicletele.

O investiție între utilitate și simbol

Pista de la Ulm–Cerbăl rămâne un paradox al prezentului: o infrastructură modernă într-un loc în care timpul pare oprit. Pentru unii, ea este un exemplu de cum fondurile europene pot schimba fața satelor izolate. Pentru alții, o dovadă a discrepanței dintre planurile urbane și realitățile montane.
Cert este că, în inima Munților Poiana Ruscă, pe drumurile unde altădată se auzeau doar talăngile vitelor, astăzi se pot auzi uneori și ecourile unei roți de bicicletă – rare, dar semnificative.