Țară mică și foarte săracă, Nepalul a găsit în turismul montan o sursă constantă de venit. Nu numai statul câștigă. Mulți dintre localnici își asigură existența din comerț sau oferind servicii turiștilor obișnuiți sau alpiniștilor încercați.
În epoca turismului de masă, Nepalul nu se poate plânge că duce lipsă de oaspeți. Chiar și cele mai înalte și inaccesibile vârfuri sunt astăzi supraaglomerate. Și, totuși, în această țară atât de primitoare cu turiștii, există o zonă interzisă, un munte pe care nu se poate urca fără aprobarea guvernului nepalez. Iar astfel de permise nu se acordă.
Machhapuchhare, muntele interzis
Interdicția se referă la Machhapuchhare. Nu este un munte înalt, prin comparație cu giganții din Himalaya. Se înalță la numai 6.993 de metri deasupra mării, nu prea mult, dacă ne gândim că lanțul muntos Annapurna din care face parte are trei dintre cele mai înalte zece vârfuri ale lumii.
Machhapuchhare înseamnă „coadă de pește”, iar frumusețea lui nu lasă pe nimeni indiferent.Cu un relief vertical abrupt și o formă triunghiulară pronunțată, muntele pare mai înalt din cauza izolării sale.
Vârful dublu al lui Machhapuchhare este completat de o creastă ascuțită care reprezintă farmecul acestui vârf triunghiular abrupt și simetric.
Un ofițer britanic a impus respectarea muntelui sacru
Nu frumusețea lui l-a apărat, însă, de năvala turiștilor. „Salvarea” muntelui a venit de la un britanic- locotenent-colonelul James Owen Merion Roberts (1916-1997).
Jimmy Roberts, așa cum îi spuneau prietenii, a avut o contribuție uriașă la dezvoltarea turismului în Nepal și a alpinismului în Himalaya. Roberts a fost numit atașat militar în Nepal în 1958. Și-a folosit poziția, pasiunea și cunoștințele despre Himalaya pentru a deschide munții cei mai inaccesibili ai țării pentru turism, o industrie care contribuie semnificativ la economia Nepalului.
Alpinist pasionat, Roberts a făcut o cerere destul de neobișnuită către guvernul Nepalului după ce a renunțat el însuși destul de ușor să cucerească aceest vârf. Să interzică accesul turiștilor și al alpiniștilor, astfel încât Machhapuchhare să rămână singurul munte necucerit din Himalaya.
Unii spun că interducția de a urca pe Machhapuchhare încearcă să menajeze sentimentele localnicilor, care consideră muntele sacru.
Explicația nu stă în picioare. Sunt mai mulți munți sacri pentru comunități din Nepal, dar acest lucru nu a împiedicat guvernul să elibereze permise pentru alpinism. Cum a reușit Roberts să determine guvernul din Nepal să îmbrățișeze ideea rămâne și astăzi un mister. Oricum, mulți dintre localnici spun că Roberts a făcut un lucru foarte bun. „Vîrful Machhapuchhare nu este menit să fie călcat, ci doar să fie adorat cu ochi”, spune Tirtha Shrestha, o poetă din orașul Pokhara aflat în apropiere, scrie BBC.