De-a lungul anilor, în București s-au construit numeroase monumente deosebite. Unele dintre ele au supraviețuit trecerii timpului; altele au dispărut definitiv. Am alcătuit aici o listă scurtă a câtorva dintre monumentele deosebite din Capitală care sunt încă în picioare și pot fi admirate și astăzi.
Biserica Stravropoleos
Biserica Stavropoleos se numără printre cele mai vechi așezăminte religioase din București:ea a fost ridicată în 1724, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat. Biserica a fost construită în stil brâncovenesc și este considerată una dintre cele mai frumoase monumente brâncovenești din țară.
Din complexul vechi nu s-a mai păstrat decât biserica pentru că hanul și anexele sale au fost demolate în urmă cu mai bine de 100 de ani. Anexa nouă, care adăpostește o bibliotecă și o colecție de icoane, a fost construită la începutul secolului XX după planurile arhitectului Ion Mincu, care a supervizat și lucrările de renovare a bisericii.
Mănăstirea Radu Vodă
Ascunsă în spatele blocurilor construite pentru Bulevardul Victoria Socialismului stă Mănăstirea Radu Vodă, una dintre puținele biserici de secol XVI rămase în București. Mănăstirea a fost ridicată în anii 1568-1577 în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea, strănepot al lui Vlad Țepeș. Nu a fost prima biserică ridicată pe acea colină și nici ultima, căci mănăstirea a fost incendiată în 1595 de trupele lui Sinan Pașa, în timpul luptelor cu Mihai Viteazul, și refăcută din temelii de către Radu Vodă, de aici rămânându-i și numele sub care o cunoaștem astăzi.
În timpul regimului comunist lăcașul a fost folosit drept școală de cadre de partid, mănăstirea fiind desfințată în 1960. Ea a fost restaurată în anii 1969-1974 și resfințită apoi în 1979.
Palatul C.E.C.
Una dintre cele mai frumoase clădiri vechi de pe Calea Victoriei este Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie (pe scurt, C.E.C.).
Palatul a fost ridicat în același timp cu Palatul Poștelor de vis-a-vis, la sfârșitul seclului al XIX-lea. Proiectul a aparținut arhitectului Paul Gotterau, care s-a inspirat din arhicteura franceză a epocii.
În mod uimitor, clădirea nu a fost sever afectată de nici unul dintre marile cutremure care au lovit capitala în secolul XX, fapt ce-i explică supraviețuirea în timp.
Palatul de Justiție
Proiectul Palatului de Justiție, una dintre cele mai impunătoare clădiri din capitală, a fost realizat de Albert Ballu și Ion Mincu, arhitectul român fiind responsabil cu proiectarea decorațiunilor interioare (plafoane, balustrade, scări monumentale, mobilier). Clădirea a fost construită între anii 1890-1895 pe locul în care se aflase, în timpul Regulamentelor Organice, Curtea Judecătorească.
După Al Doilea Război Mondial clădirea a fost modificată în sensul compartimentării, apoi în anii 1954-1956 a trecut printr-un amplu proces de reparații. Palatul a fost afectat de cutremurele din 1940 și 1977, mai ales că el se află pe un teren destul de instabil, motiv pentru care clădirea a fost consolidată în repetate rânduri, mai ales după 1977. După ce Palatul a fost din nou afectat de un cutremur în 1986, autoritățile au decis, în 1988, evacuarea clădirii, și s-a luat în calcul demolarea ei – programată, se pare, pentru anul 1990.
După Revoluție, clădirea a rămas goală mai mulți ani, procesul de consolidare și restaurare fiind demarat abia în 1999.
Palatul Fundației Universitare „Carol I”
În anul 1891, printr-o scrisoare adresată Președintelui Consiliului de Miniștri, Regele Carol I își exprima dorința de a înființa un așezământ dedicat tinerimii universitare. Era începutul Fundației Universitare care va purta numele Regelui României.
Construcția sediului acestei fundații a început în 1891 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, același care a proiectat Palatul C.E.C.-ului, iar clădirea a fost inaugurată în 1895, în prezența Regelui Carol I. Edificiul inițial a fost extins după două decenii și reinaugurat în primăvara anului 1914:noua clădire beneficia de un amfiteatru de 500 de locuri și mai multe săli de lectură și spații de depozitare pentru bibliotecă. După 1948 clădirea Fundației (desființate) a devenit Biblioteca Centrală a Universității din București.
Clădirea B.C.U. a fost printre cele mai afectate edificii în timpul Revoluției din 1989, după ce un incediu a distrus aproape complet construcția;atunci au ars în jur de 500.000 de volume, inclusiv mii de manuscrise foarte valoroase. Ea a fost restaurată după 1990, noul sediu al BCU fiind inaugrat în 2006.