Această drumeție spre pajiștile din Ultar, deasupra Karimabadului din valea Hunza, în modul Pakistanului, vă oferă imaginea spectaculoasă a vârfurilor din lanțul muntos Karakorum.

Oamenii din Karimabad, din valea Hunza, vă vor spune că ați intrat în Shangri-la. Este greu să-i contraziceți. Deasupra, înălțimile stâncoase ale unora dintre cei mai înalți munți ai lumii – Karakorum, întinzându-se la vest de Himalaya – urcă spre cer printre nori. Peste tot în jur se găsesc crânguri de caiși, migdali și cireși, delimitând nenumărate trasee, udate prin vechile canale de irigație care sfidează gravitația, săpate direct în stâncă.

Mai jos, râul Hunza își croiește drum pe fundul văii. O ascensiune abruptă vă duce din sat, printr-un defileu îngust, lângă ghețari și cascade, și vă aduce fără veste în mijlocul unor pajiști înflorate, traversate de râuri și presărate cu pâlcuri de copaci. Acestea sunt pășunile de vară din Hunza, iar, după încă o oră de mers, ajungeți la tabăra de vară a păstorilor. Acolo, după ce vă trageți răsuflarea – pentru că vă aflați la o altitudine de 2999 de metri – încercați să păstrați amintirea locurilor spectaculoase prin care a mărșăluit cândva Alexandru cel Mare, în fruntea armatelor sale. Se spune că undeva în această zonă, marele împărat, la insitențele generalilor săi, a decis să nu mai înainteze spre nord și spre est, ci să coboare spre India.

Razele de soare sunt reflectate de particulele de mică pe ghețarul Ultar. Spre nord, Ultar Sar, al cărui vârf (7388 de metri) a fost cucerit doar de două ori, este fanclat de Bubulimating, o masă de piatră în formă de rachetă, atât de netedă, încât zăpada nu se depune niciodată pe ea. Rakaposhi domină lanțul muntos, iar când este acoperit de zăpadă înțelegem de ce numele lui înseamnă Zidul Strălucitor.

Cea mai bună perioada de vizitat această zonă este din iunie până în septembrie, pentru a admira livezile în floare. Dacă vă întrebați de cam cât timp ați avea nevoie, vă putem răspunde că de o zi, dar există însă multe rute mai lungi, incluzând spectaculoasa, dar dificila traversare a ghețarilor și trecerea prin dreptul frumosului Lac al Zăpezii, spre Askole.

De știut

Mijloacele de transport spre Karimabad pleacă din bazarul Jamat Khana, din Gilgit, capitala regiunii Zonele de Nord din Pakistan. Fiți pregătiți pentru orice modificare de program; veți călători pe autostrada Karakorum, pe care circulația este deseori întreruptă din cauza alunecărilor de teren.

Luați-vă un ghid. Chiar dacă este o drumeție de o zi și o puteți face singuri, vremea se schimbă rapid și potecile pot fi înghițite brusc de căderi de pietre ori de viscol. În plus vă aflați într-o țară unde pot apărea tot felul de amenințări pentru cei care nu vorbesc limba.

Website-uri www.tourism.gov.pk, www.hunza.com.pk

ATRACȚII

Fortul Baltit, cu basoreliefuri complicate în stil tibetan, străjuiește drumul spre pajiștile din Ultar. Unele părți ale fortului, construite pentru o prințesă tibetană care s-a căsătorit cu un mir, numele dat conducătorilor hunza, sunt vechi de 700 de ani.

Un alt fort, Altit, se înalță ceva mai departe spre est, de-a lungul văii. O trapă se deschide într-o temniță, unde un mir și-a ucis frații pentru a pune mâna pe tron.

Spre sfârșitul verii și toamna, aproape orice suprafață dreaptă este acoperită de caise care se usucă la soare. În Huzna se cultivă peste 20 de varietăți, iar supa de caise (bateringe daudo) este o specialitate locală.

Ospitalitatea populației hunzakut este recunoscută pentru longevitate. Majoritatea sunt musulmani, urmași ai lui Aga Han. Femeile poartă pe cap un acoperământ și nu sunt obligate să își acopere fețele. Broderiile lor sunt minunate.

Casele hunzacul au aceeași formă la bază. Majoritatea au un etaj sau două și au ferestrele spre vest. Familiile locuiesc iarna la parter, iar vara la etaj. Au rareori ferestre, doar un luminator în acoperiș.