În Franţa nu mai există copaci suficient de înalţi încât acoperişul de la Notre Dame de Paris să fie reconstruit după modelul original.

Ştirea potrivit căreia Franţa nu mai dispune de materie primă similară cu cea folosită la şarpanta originală a Catedralei Notre-Dame de Paris a făcut înconjurul lumii. Focul ce a pornit în podul catedralei, a distrus mare parte din acoperiş.

Anunţul a fost făcut de vicepreşedintele grupului de conservare al Fundaţiei Heritage, Bertrand de Feydeau, care a spus celor de la Info France că, cel mai probabil, Catedrala Notre-Dame nu va mai arăta niciodată cum a fost, după reconstrucţie.

Potrivit The Washington Post, acoperişul catedralei ar putea fi reconstruit cu ajutorul unor grinzi mai mici sau cu un cadru metalic, două opţiuni “nepopulare printre purişti” – persoane preocupate în mod excesiv să respecte întocmai tiparul original.

Bertrand de Feydeau a mai spus că cel mai probabil se va apela la noile tehnologii pentru a a reface acoperişul sub forma consacrată.   

Potrivit site-ului Notre-Dame, 1.300 de copaci au fost tăiaţi pentru acoperiş, între anii 1160 şi 1170, din care mulţi aveau cel putin 300 – 400 de ani la acea vreme, având în vedere dimensiunile extraordinare ale grinzilor.

Acelaşi vicepreşedinte, de Feydeau, a declarat pentru CNN că nu este sigur că în Europa s-ar mai găsi la această oră suficienţi copaci care să corespundă cu ceea ce ar fi nevoie pentru reconstrucţia acoperişului după tiparul original.

Fransylva, federaţie care reprezintă producătorii privaţi de lemn din Franţa, a dorit să afle dacă există stejari pentru reconstrucţia Notre-Dame. „Furnizorii de lemne doresc ca „şarpanta – pădure” (aşa cum a fost poreclită, datorită numărului mare de arbori folosiţi  – n.r.) fie reconstruită cu stejari francezi, în conformitate cu tradiţiile şi calitatea implementate de constructorii iniţiali”, a declarat Fransylva într-un comunicat de presă.

Compania de asigurări Groupama s-a oferit să plătească cei 1300 de arbori pentru a reconstrui şarpanta, precizând că ar trebui să fie stejari din pădurile Normandiei, ca să se respecte construcţia iniţială.

Şi directorul Centrului pentru Patrimoniu Mondial al UNESCO, Mechtild Rössle a declarat că planul reconstrucţiei trebuie să respecte modelul original, făcut ca la carte, dar folosind tehnicile moderne însă o grămadă de meşteri tradiţionali.

Au existat şi experţi care sunt de părere că nu ar mai trebui folosit lemnul, dat fiind ultimul incident, precum profesorul de Istoria artei şi arhitectură gotică din cadrul Universităţii din California de Sud, Carlyn Malone.