Lacul Văcărești este ultima rămășiță dintr-o zonă vastă de mlaștini, maidane și gropi de la periferia Bucureștiului de odinioară, situate într-o depresiune vastă din vecinătatea marelui maidan denumit ,,Valea Plângerii”. Smârcurile au condamnat-o astfel la o existență periferică, în Valea Plângerii fiind timp de sute de ani groapa de gunoi a Bucureștiului.
De aceea, povestea oazei dintre betoane este cu atât mai fascinantă și a suscitat atenția opiniei publice, în luna mai devenind oficial parc natural protejat, în condițiile în care în 1989 a fost la un pas de a fi transformat într-un lac de acumulare.
Comuniștii au pecetluit soarta bălții Văcărești, unde au hotărât să construiască ,,Amenajarea Lac Văcărești”. În perioada 1988-1989 au fost expropiate 260 de hectare, iar lucrările la dig au fost finalizate în 1989, 62 de hectare aflându-se în exteriorul acestuia, iar bălțile erau alimentate de izvoare subterane. Lacul care făcea parte din planul cincinal, a fost umplut o singură dată, cu ocazia vizitei lui Nicolae Ceaușescu, prin pompare din Dâmbovița, apa s-a inflitrat însă, și a inundat Popești-Leordeni, iar proiectul a fost abandonat.
Ceea ce este remarcabil la Parcul Natural Văcărești este viteza cu care natura a recucerit acest spațiu care pare la prima vedere o simplă groapă. În realitate, este dovada clară că România are încă o biodiversitate viguroasă, fiind un exemplu de manual de ecologie. La o plimbare prin ,,delta dintre blocuri”, cum au numit-o cei de la National Geographic, localizată între Calea Văcărești, Șoseaua Olteniției, Șoseaua Vitan-Bârzești și Splaiul Unirii din sectorul 4, ai sentimentul apăsător al lucrului lăsat de izbeliște, care nu este nici abandonat dar nici complet funcțional.
Până de curând o groapă de gunoi și loc de refugiu pentru oamenii fără adăpost s-a transformat într-o oază de liniște și un paradis ideal pentru sute de specii de plante, păsări și animale. Ironia face ca acest plâmân verde al Bucureștiului a fost amplasat în apropierea Crematoriului Uman ,,Cenușa”, tot în zonă erau abatorul și ecarisajul sau Cimitirul Bellu.
Străjuită de un complex rezidențial, un mall, un târg de mașini, o fabrică și unul dintre cele mai mari hoteluri din Europa, Parcul Natural Văcărești devine prima rezervație urbană din Europa, după exemplul unor capitale precum Buenos Aires, Hong Kong, Toronto, un loc de contemplare și apreciere a naturii, nu doar un obiectiv turistic atractiv, ci un act de civilizație europeană. Există un wetland și în Londra, însă nu de aceste dimensiuni.
Încercând să surprind cât mai mult din sălbăticia ,,deltei Bucureștiului” am decis să organizăm o scurtă expediție pentru a vedea cum stau lucrurile la fața locului. Astfel, am aflat de la cei care locuiesc în zonă că nu există o intrare propriu-zisă, iar accesul se poate face pe oricare parte a digului, cea mai bună perioadă în care acest ecosistem izolat poate fi vizitat este luna mai, perioadă în care apa acoperă cea mai mare parte din suprafață.
Este foarte probabil, ca în cazul în care nu sunteți însoțiți de un ghid sau un biolog, să nu surprindenți mai mult de un grup de rațe stingere, deși ochiurile de apă, crângurile de sălcii și cuiburile din plopi, întinderile de stuf și trestie forfotă de zgomotul creat de vietățile timide, ascunse de ochiul neantrenat. De aceea, a fost creat Observatorul Parcului Natural Văcărești, aflat în turnul T4 al complexului de blocuri care mărginește delta, la etajul 17. Aici cei interesați pot discuta cu specialiști, și chiar se pot implica în acțiuni dedicate protejării parcului sau pot propune soluții care să ajute la conservarea deltei. Amenajat într-o maniera inedită, decorat cu bucăți de gazon, Observatorul dispune de binocluri profesioniste, lunetă, broșuri și materiale informative pentru cei interesați, iar priveliștea îți taie răsuflarea.
Pericolele pândesc la tot pasul Parcul Natural Văcărești
Pe lângă gunoaiele care se găsesc la tot pasul, parcul a fost afectat grav în ultimii ani de incendii de mici și mari dimensiuni, care afectează habitatul celor 97 de specii de păsări dintre care unele foarte rare, și alte animale precum vidre, nevăstuici, vulpi, lilieci, reptile sau rozătoare. Deși primăria a instalat camere de supraveghere, racordate la dispeceratul Poliției Locale a Municipiului București. Braconajul pune în pericol viitorul parcului, până de curând, zeci kilograme de pește fiind zilnic scoase din lac. În ciuda existenței acestui sistem de supraveghere, dorim să aducem la cunoștință autorităților locale faptul că pescarii încă frecventează zona și pun în pericol speciile de animale care se hrănesc cu pește. Mulți oameni privesc Parcul Natural Văcărești drept o simplă groapă, fiind nepăsători de pericolul în care se află acest ecosistem, nici măcar cei din zonă neștiind foarte multe despre această oază de verdeață.
Oamenii care au dezvoltat proiectul parcului din momentul în care acesta părea doar o utopie și până astăzi, s-au constituit în Asociația Parcului Natural Văcărești, alcătuită din membri grupului de inițiativă, alături de revista National Geograhic-România, Asociația Kogayon, Salvați Dunărea și Delta sau Asociația Ecopolis.
Cei care doresc să descopere acest ecosistem unic, în scopuri științifice sau pură din curiozitate pot afla mai multe despre Parcul Natural Văcărești, pe site-ul asociației http://parcnaturalvacaresti.ro/ unde poate fi consultat și studiul de fundamentare, ori pe Facebook la adresa https://www.facebook.com/Parcul-Natural-V%C4%83c%C4%83re%C8%99ti-539076059491083/?fref=ts, însă nimic nu se compară cu o plimbare în acest spațiu desprins parcă din manualele de biologie.
Autor: Ciutacu Bogdan
Confirmări/Notificări