Ziua de 17 aprilie, în proximitatea Sărbătorilor Pascale, este impregnată de sângele lui Lucrețiu Pătrășcanu, asasinat în 1954 la Închisoarea Jilava.
Prietenul său Belu Zilber sau diplomatul Silviu Brucan îl descriau ca un om extrem de ambițios care dorea să facă istorie. Din păcate, nu și-a dat măsura întreagă a valorii sale, fiind asasinat la ordinul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, după un simulacru de proces încheiat apoteotic de Pătrășcanu „Scuip pe acuzațiile ce mi se aduc”. Intelectualul idealist a pierdut în fața muncitorului pragmatic.
Politician si intelectual comunist acesta face un inventar necruțător al curentelor filosofice în spațiul românesc. În lucrarea sa, „Curente și tendințe în filozofia românească” realizează o tomografie a filosofiei lui Lucian Blaga apelând la un umor fin ce nu-și pierde nici astăzi esența.
Despre marele filosof al Trilogiei Cunoașterii spune răspicat ”Blaga nu este un deschizător de drumuri, nu are nimic din puterea profetului sau a apostolului. El apare ca un dezarmat în fața vieții”.
Blaga, un mistic cu parfum medieval
Blaga in viziunea lui Lucrețiu Pătrășcanu e ”un mistic, scrisul lui fiind impregnat de un parfum medieval, manifestând înclinari electice și agnostice în teoria cunoașterii”.
”Iraționalul continuă să ne stăpânească și orice încercare a rațiunii de a depăși irationalul este sortita insuccesului. În acest chip, Blaga limiteaza posibilitațile rațiunii de a fi un instrument al cunoasterii”, notează Pătrășcanu.
În viziunea acestuia, Marele Anonim este factorul metafizic central din care derivă toate misterele fiind chiar originea prima a acestor mistere, iar ”între cunoastere și om, Marele Anonim pune cenzura transcendentală, astfel subiectul cognitiv nu poate ajunge la cunoașterea obiectului„.
”Marele Anonin rămane anonim si fata de propriul părinte”
Umor filosofic a lui Pătrășcanu este fin– ”Lumea pe plan metafizic nu-și are alt rost decât să fie o imensă apologie a misterului existențial”. Referindu-se la Blaga subliniază clar că Marele Anonim și-a luat anumite măsuri de siguranță chiar și față de creatorul lui.
Autor: Dumitru Alexandru Filimon
Continuarea pe https://bucurestiivechisinoi.ro/2020/04/oare-cum-ar-fi-aratat-romania-sub-lucretiu-patrascanu/