Naivitatea – superbă candoare! Cum să te foloseşti de o asemenea făptură, să o ucizi în faşă, fără ca ea măcar să ştie ce i se întâmplă?
Zâmbetul naiv, fără povara odiosului fruct al cunoaşterii… iată ce sunt gata să invidiez.
Nu pot descrie lucrurile bune, ce mi se întâmplă … cele care mă fac să pot deschide paginile clipelor ce le trăiesc. Cuvintele cu sensul vieţii în ele îmi par redundante. Trăirea e pentru trăire, doar amintirea are parte de descriere.
Naivitatea, o picătură ce îmi redă speranţa. De aceea prostia nu se manifestă la copii, ci la oamenii care-i educă!
