În Piața Operei din București, nu departe de Facultatea de Medicină, se află Monumentul Eroilor Sanitari, o operă statuară de mari dimensiuni, de for public, închinată, așa cum se subînțelege, celor care și-au îndeplinit înalta datorie de a îngriji răniții din Primul Război Mondial.
România participase, cu scopul reîntregirii teritoriale, la unul dintre cele mai devastante războaie pe care l-a cunoscut. La nivelul inferior al soclului de marmură se află o placă cu inscripția „EROILOR SANITARI 1916-1920”. Un basorelief de bronz înconjoară cele patru laturi ale soclului paralelipipedic, contrastând puternic cu albul marmurei, scrie Muzeul de Artă Populară dr. Nicolae Minovici, pe pagina de Facebook a instituției.
Sunt reprezentate personaje numeroase, într-o narațiune a evenimentelor la care a luat parte corpul sanitar: brancardieri transportau răniți, chirurgi militari operând, surori sanitare oferind îngrijiri. Unul dintre basoreliefuri o înfățișează și pe Regina Maria în postura de soră sanitară, la fel ca Prințesa Elisabeta, și pe prințul Nicolae în uniformă de cadet. Diana Mandache atrage atenția asupra faptului că, în lipsa consemnării numelor regale asupra basoreliefului, acesta nu a fost distrus de forțele de ordine în timpul puterii populare.
Este binecunoscută munca depusă de Regina Maria pe front, în anii de război, perioadă în care s-a conturat mitul reginei, privită ca o forță divină, intermediară între popor și divinitate, între popor și regalitate, în fața visului românilor și totodată în mijlocul mizieriei și dramei colective. Îmbărbăta soldații, în special pe cei vătămați și pe invalizi, nu se temea de expunerea în fața epidemiilor, se străduia să organizeze spitale și să le aprovizioneze cu alimente, aparatură medicală, îmbrăcăminte. A organizat și Societatea Invalizilor de Război.
Doctorul Nicolae Minovici s-a ocupat de organizarea centrului de invalizi de la mănăstirile moldovenești, îmbărbătându-i în fața traumei cât și ajutându-i pe aceștia să învețe să scrie și să citească, cât și să practice o meserie. Medicul maior în rezervă a fost însărcinat inițial cu transportul răniților de război dar a coordonat, în memoria bunului său prieten răpus de tifos exantematic, Botescu, un spital care-i va purta numele.
Deasupra basoreliefului se înalță patru coloane scurte, cu capitel compozit, cu frunze de acant și medalioane sferice în care sunt înscrise cruci celtice. Acestea susțin o placă de marmură portantă, la rândul său, a unui grup statuar în ronde-bosse, tratat realist, format din trei pesonaje: figura alegorică a unei zeițe supradimensionate care sprijină cu mâna dreaptă o sabie lungă, al cărei mâner e o cruce, simbol al călăuzirii divine în luptă.
Figură a victoriei și răsplății, personajul feminin înalță cu mâna stângă o cunună de lauri deasupra capului unui soldat. Cel din urmă, cu o trusă sanitară în mâna dreapta, își îndreaptă brațul stâng către un personaj pe jumătate dezbrăcat, ce se agață de piciorul figurii feminine, către care privește cu ultimele puteri. E un semn că răsplata se împarte la doi, între cei care au realizat sacrificiul suprem și cei care au știut să-i îngrijească.
Autorul este un sculptor străin, florentinul Raffaello Romanelli (1856-1928), născut într-o familie de artiști (tatăl său era un sculptor în marmură cu reputație, Pasquale Romanelli), cu studii la Florența. Ajuns în țară în jur de 1902, Romanelli a realizat numeroase statui pentru curtea Castelului Peleș de la Sinaia dar și portrete ale familiei regale, și, ulterior, statui funerare amplasate în cimitirul Bellu din capitală. Monumentul Eroilor Sanitari a fost inaugurat în anul 1932 (autor: Manolache Mădălina)
În luna decembrie 2021, Muzeul Municipiului București a deschis la Palatul Suţu expoziţia „Monumentele României Mari”, care propune publicului o excursie prin Bucureştiul interbelic, atunci când au fost ridicate monumente şi statui care să păstreze memoria celor care s-au jertfit în Marele Război. Expoziţia va putea fi vizitată până pe 27 martie 2022.
Bibliografie:
- Diana Mandache, „Weekly Picture: Forgotten Basreliefs Representing Romanian royals”, Royal Romania, 02.11.2009, accesat la 02.12.2021
- Georgeta Podleanu, „Sculptorul Raffallo Romanelli și orașul Iași”, Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei, 1995, pp. 97-101, accesat la 02.12.2021.
- Susana Daniela Lefter, „Monumentul Eroilor Sanitari”, Asociația Stindard, accesat la 02.12.2021.
- Alin Ciupală, Bătălia lor, Polirom, București, 2017.