Poveștile și amintirile de odinioară ne definesc orașele și identitatea. Dacă Bucureștiul se bucură de multe ori de ample descrieri și mărturi ale elitelor din diverse perioade istorice, am ales de această dată o prezentare din Iași, capitala Moldovei. Un oraș cultural și plin de farmerc, Iașii de odinioară ascund povești și relatări extraordinare. Descrierea serbărilor din legendarul parc al Iașilor aparține unei lucrări a cărei lecturi v-o recomandăm cu multă căldură: Iașii de odinioară de la editura Corint.
Orchesta lui Kraus dădea semnalul începerii petrecerii din grădina Copou, care se umplea de la amiază cu cele mai de samă doamne din societatea ieșeană, tipuri legendare de frumusețe și drăgălășenie. La una din aceste serbări a luat parte și Regele Carol. Neuitatul nostru Suveran a intrat în grădină fără droaia de polițiști în urma Sa, fiind înconjurat de mulțimea care forfota în grădină. Cu mâna Sa a împărțit la toți copiii bilete pentru așa-zisul carusel sau joc de cai, care până atunci însă nu erau numai niște scânduri ca acum. În fundul grădinii, pe o scenă frumos ticluită, se jucau piese de societate pline de farmec, iar spiritual Ianov, înainte ca artiștii diletanți să iasă pe scenă, își recita versurile din cântecul său comic, care au rămas și astăzi de pomină:
Ich, Herr von Kalikenberg,
Tocmai din Berlin alerg,
Mit hoche protection
Für grosse concession…
Printre femeile ieșene de baștină de atunci, Maria Catargi se număra printre cele dintâi care prezidau serbările de la grădina Copou, ce se dădeau în folosul societăților de binefacere. Făuritoare de bine pentru ajutorarea aproapelui, minte isteață, trăind cu bucuriile și suferințele mulțimii, iată ce a fost această figură mare din trecutul falnic al Iașilor. Ei i se datorește înființarea azilului de bătrâne din strada Buzdugan.
Pe Maria C. Cazimir, mai târziu Hinna, cântăreții de pe atunci o descriau astfel: „va rămâne un exemplu neuitat și neîntrecut al farmecului femeiesc”. Artistă în toată puterea cuvântului, aduce în artă duioșia care o caracterizează. Câți artiști de carieră n-ar dori să posede doar jumătate din măiestria de diletantă cu care dânsa interpretează operele lui Chopin și Schubert? Apoi Natalia Suțu, Aspasia Grecianu, Maria Ghika, născută Mavrogheni, d-na Lucia D. Grecianu, d-na Lucia Liteanu mai târziu Lucia Bogdan, unele dintre ele dispărute azi. Acest comitet izubtea să schimbe cu totul fața grădinii în ziua serbării.
La poarta de la intrare erau doi groomi îmbrăcați în costume de arabi, boiți pe față și pe mâini, bătând în niște țimbale și chemând lumea în grădină, care era luminată cu lampioane de sticlă și de hârtie de toate culorile. Nenumărate chioșcuri, adevărate cuiburi tainice, se pierdeau în ungherele din grădină. De-a lungul aleilor, copilași purtând panerațe frumos împodobite vindeau flori și țigări, iar în fața monumentului leilor, cu un franc câștigai la „roata norocului” sume între cinci și o sută de lei. Jocurile de artificii erau combinate inteligent. Un mic tramcar, tras de cai, făcea pe șine ocolul grădinii.
Dar „bombardamentul Sevastopolului”? Venise întâmplător un grec din Constantinopol la Iași. cunoștea bine grecul pe Panaite Ion, proprietarul fostei grădini „Strachina” din Păcurari, cunoscut de ieșenii de atunci, fiind unul dintre fruntașii comerțului din acele vremuri. Grecul Ion Papagheorghiu, maestru în arta pirotehniei a oferit în una din seri o distracțiune plăcută ieșenilor. În grădina din Păcurari, a combinat dânsul niște focuri de artificii nemaivăzute până atunci la Iași, așa încât la serbarea din grădina Copou, numaidecât a fost chemat ca să pregătească ceva deosebit publicului. În ziua serbării a venit Papagheorghiu dis-de-dimineață la grădină și s-a pus pe lucru. A închipuit, în stânga grădinii, dinspre monumentul leilor, un fel de cetate din carton gros și de o mărime impunătoare, a boltit-o și a făcut-o astfel că se credea că ar fi din cărămidă, a așezat în dreapta monumentului leilor un colos de vapor, tot din carton, cu scânduri însă, punând în fața cetății și a vaporului cam vreo treizeci de tunuri, făurite numai din artificii și legate toate între ele ca să comunice prin fitiluri.
Ai fi crezut, când intrai în grădină, că te afli cu adevărat înaintea… Sevastopolului. În toiul serbării, seara, s-a anunațt atacul printr-un sunet de goarnă. Grecul s-a pus în mișcare. A aprins un capăt al fitilului de la cetate, care a început bombardamentul spre vapor. Nu mult după aceea, a aprins celălalt capăt al fitilului de la vapor. O huruială nemaipomenită și o luptă strașnică s-au încins de o parte și de alta. Din bombardamentul acesta, se împrăștiau în aer, la înălțime mare, stele de diferite culori. Toată comedia aceasta a ținut mai bine de jumătate de oră. Ion Papagheorghiu, un tip modest, îmbrăcat în haină de lucrător, a primit felicitările ofițerilor, care îndeosebi i-au admirat opera… cetății combinate și mecanismul bombardamentului. Așa se petrecea pe atunci. Totul însă era pentru cei nevoiași, care erau ajtuați cu dragă inimă. Au fost generații bogate în suflete alese și porniri generoase pentru ajutorarea aproapelui…