Satele cu populație săsească din Țara Bârsei s-au caracterizat printr-o stare economică deosebit de ridicată, ceea ce a determinat începerea timpurie a procesului de urbanizare, încă din secolul al XVIII-lea.
Urbanizarea s-a manifestat și prin introducerea unor piese de mobilier cumpărate de la oraș. În afara principalelor piese de mobilier – pat, masă, bănci cu spătare, lăzi, dulapuri, scaune – trebuie amintite lămpile în formă de candelabre sau ceasurile de perete, pictate. Nelipsită era și roata de tors, într-o formă care apare în Occident încă din perioada goticului, scrie Muzeul de Etnografie Brașov, pe pagina de Facebook a instituției.
Bogăția unei familii săsești din Țara Bârsei se cunoștea după farfuriile de cositor și cănile etalate pe blidare și cuiere. De o mare valoare artistică era și ceramica și sobele din cahle prezente în interioarele locuințelor.
Evident, și arta cusutului era foarte apreciată, femeile realizând țesături albe de cânepă iar ulterior și de bumbac, pentru acoperirea patului, pentru perne sau ștergare de perete, brodate în culorile: negrul, cafeniul, dar și roșul aprins.
Pentru a cunoaște și alte aspecte din viața de odinioară a comunităților din Țara Bârsei, sunteți așteptați la Muzeul de Etnografie Brașov și filialele acestuia, Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic Săcele, Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea.
Foto sus: Interior săsesc, Țara Bârsei, clișeu pe sticlă (© Colecția Fond documentar Muzeul de Etnografie Brașov)
Sursa:
- Țara Bârsei, vol. II, 1974
