Utilizând dihotomia bine-rău, gândirea magică specifică mentalului colectiv arhaic se evidenţiază prin instaurarea unor tipare duble de acţiune menite, pe de o parte să suprime maleficul, ghinionul, boala şi pe de alta să instaureze binele, abundenţa, norocul, scrie Muzeul de Artă Populară dr. Nicolae Minovici, pe pagina de Facebook a instituției.

Preluând principiul dualitătăţii, obiectele sunt investite în funcţie de context cu atribute specifice, menite să exercite un anume tip de influenţă (benefică), profilându-se astfel valenţele supranaturale, magice. În cele ce urmează ne vom opri asupra contextelor tradiţionale distincte care prezintă, prin modul de raportare la obiectul magic, caracterul polivalent al acestuia.

Pornind de la importanţa pe care mentalul colectiv arhaic o asociază regnului vegetal, mitologia românească abundă în semnificaţii ori credinţe care sunt atribuite arborilor consideraţi sacri, printre acestea regăsindu-se şi bradul. Plantat în centrul satului, bradul marca „centrul material şi spiritual” al lumii arhaice, însoţind permanent momentele caracterizate de coeziune socială (Popa, 2019). Tracii asociau acestui arbore caracteristici duale, bradul reprezentând deopotrivă viaţa şi moartea, norocul şi ghinionul, astfel nefiind întamplătoare asocierea acestui arbore cu momentele-cheie din viaţa omului – naşterea, nunta, moartea (Popa, 2019).

Clasificat în literatura de specialitate drept „instrument al unei prenunți simbolice de tip ludic”, dar şi „instrument al unei nunți efective, concrete și reale”, „bradul de nuntă” din zona Olteniei este rezultatul unui ceremonial care începe în ajunul nunţii, moment în care tinerii, apropiaţii mirelui, se preocupă de tăierea bradului, statura mirelui şi înălţimea bradului trebuind să fie direct proporţionale, aborele devenind un substitut al mirelui în cadrul ceremoniilor premergătoare nunţii propriu-zise (Popa, 2019). Caracterul substitutiv al acestui arbore reiese şi din utilizarea acestuia în cadrul ceremonilor funerare ale tinerilor care mureau necăsătoriţi.

Acum „[…] arborele reprezintă în mod firesc drumul ascensional pe care-l străbat cei ce trec din lumea vizibilului în cea a invizibilului”, totodată amintind de ciclicitatea vieţii (Ilin, 2014). Importanţa atribuită acestui ceremonial derivă din modul în care, la nivel social, este receptată încărcătura traumatică a unui astfel de eveniment, care conform unei gândiri magice, nu face decât să anunţe anxietatea generată la nivel colectiv de o potenţială reîntoarcere a mortului (Ilin, 2014).

În acest context, aflăm că arborele funerar reprezintă un substitut al perechii decedatului. Conform tradiţiei populare, „bradul de naştere”, alter-ego-ul individului şi prezenţa magică menită să vegheze încă din momentul naşterii omul, devine substitutul persoanei decedate, cu precădere în cazurile în care tânărul murea în război sau prizonierat, obiectul ceremoniei funerare fiind chiar înmormântarea „bradului de naştere” (Gorneanu, 2018).

Referitor la practica occidentală a împodobirii bradului, literatura de specialitate semnalează pătrunderea acesteia în spaţiul rural către ultima parte a secolului al XIX-lea, semnifiicaţiile sacre pe care acest arbore le poartă cu sine continuând să dăinuie în mentalul colectiv al satului arhaic. Păstrând activă dimensiunea mitologică, obiectele gândirii magice îşi propun de fapt marcarea simbolică şi integrarea la nivel mental (propriu şi colectiv) a acelor evenimente care, indiferent de natural lor, impactează echilibrul comunităţii.

Autor: Andreea Mitrana / Muzeul de Artă Populară dr. Nicolae Minovici

Bibliografie:

  • Gorneanu, Iulia, Bradul: ipostaze sacre şi laic – de la „arbore-totem” la pom de Crăciun, „ Revista Bibliotecii Academiei Române”, nr.2, 2018
  • Ilin-Grozoiu, Loredana, Simbolismul bradului în practicile funerare din Oltenia, „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane C.S. Nicolăescu-Plopşor, vol. XV, 2014
  • Popa, Pavel, Bradul de nuntă – simbolul substituent al mirelui, Colocviul „Filologia modernă: realizări şi perspective în context European”, 2019.