Un arheolog susține că ruinele a cinci orașe fortificate din afara Ierusalimului au aparținut aceluiași regat condus de figura biblică a regelui David.
Yosef Garfinkle, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, crede că orașele datează de la începutul secolului al X-lea î.Hr., cu aproximativ 200 de ani mai mult decât se credea până acum, ceea ce plasează construcția lor în timpul lui David, potrivit dailymail.co.uk.
Studiul lui Garfinkel, publicat în iunie, descrie orașele având toate două ziduri paralele în centru și drumuri organizate, sugerând că rețeaua era conectată la un singur regat.
Deși orașele au fost descoperite separat, arheologul susține că este primul care a reușit să facă legătura între ele, stabilind că acestea reprezintă o rețea urbană organizată, construită în jurul anului 1000 î.Hr. Iar regele David a domnit între 1104 și 960 î.Hr. în timpul Epocii Fierului.
Se spune că David ar fi fost un băiat de păstor care a devenit al treilea și cel mai important rege al Israelului în jurul anului 1000 î.Hr. când a unit toate triburile din Israel sub un singur monarh – dar povestea a fost contestată din cauza lipsei de dovezi.
“Urăsc să folosesc termenul “încercarea de a dovedi Biblia”, pentru că nu încerc să dovedesc nimic”, a declarat Garfinkel pentru Times of Israel.
”’Există tradiții biblice și putem vedea dacă acestea au sau nu amintiri istorice… Nu înseamnă că totul, sută la sută, sunt amintiri istorice. Uneori există greșeli, uneori există dorințe, uneori există ideologie”.
Siturile de ruine se află în Khirbet Qeiyafa, Tell en-Naṣbeh, Khirbet ed-Dawwara, Lachish și Beth Shemesh, la nord și vest de Ierusalim.
S-a descoperit că orașul fortificat din Khirbet Qeiyafa, excavat între 2007 și 2013, includea două porți, două piațete, un zid de cetate în formă de casemată, o centură periferică de clădiri care se învecinează cu zidul de cetate, o clădire mare cu piloni și o clădire publică majoră care ocupă cel mai înalt punct al sitului.
O cazemată era formată din două corpuri mai subțiri, paralele, cu spațiu gol între ele.
Beth Shemesh este situat în nordul Shephelahului, la aproximativ o zi de mers pe jos de Ierusalim și a fost descoperit în 1911.
”O fotografie a acestui zid de cetate înfățișează două cazemate construite din pietre masive, așa cum ar fi de așteptat pentru fortificația unui oraș”, se arată în studiu.
Tell en-Naṣbeh, de asemenea la o jumătate de zi de mers pe jos de Ierusalim, a fost excavat între 1926 și 1935. Orașul era înconjurat de un zid de cazemate, mărginit de o centură de case care încorporează cazematele ca încăperi din spate; la celălalt capăt, aceste case se deschideau spre un drum periferic. La Khirbet ed-Dawwara, excavat între 1985 și 1986, s-a constatat că este vorba despre “un sit prost conservat, de scurtă durată, construit pe roca de bază”.
Acesta cuprindea o singură fază de așezare cu rămășițe de case cu patru camere și o fortificație în formă de cazemată. Tel Lachish este situat în sudul Shephelahului, la aproximativ două zile de Ierusalim.
Șapte expediții diferite au excavat pe larg situl din 1932 până în prezent. De asemenea, s-a constatat că orașul antic era înconjurat de un zid. Garfinkel a determinat vârsta celor cinci folosind gropi de măsline găsite împrăștiate în ruine, lucru pe care l-a făcut prin datarea cu carbon.
Datarea cu carbon “se bazează pe faptul că organismele vii – cum ar fi copacii, plantele, oamenii și animalele – absorb carbonul 14 în țesuturile lor”, potrivit Universității din Chicago.
”Când mor, carbonul-14 începe să se transforme în timp în alți atomi. Oamenii de știință pot estima cât timp a murit organismul prin numărarea atomilor de carbon-14 rămași”.
Garfinkel a descoperit, de asemenea, mai multe inscripții proto-cananite și canaanite în unele dintre situri, indicând o cerere crescută de comunicare care marchează o autoritate centralizată și un regat puternic, a susținut el. Colegii arheologi nu sunt convinși de afirmația lui Garfinkel. Profesorul Aren Maeir, un arheolog de la Universitatea Bar Ilan, a declarat pentru The Times of Israel: “Cred că este o simplificare excesivă și că el aplatizează detaliile”.
Există o mulțime de mici detalii cu care nu sunt de acord și există generalizări pe o perioadă largă care sunt problematice. ”Este ca atunci când un pescar îți povestește despre tipul de pește pe care l-a prins și, cu fiecare poveste, brațele sale devin din ce în ce mai largi. Este o sardină, un macrou sau o balenă albastră? Dacă citești textul biblic și îl iei literal, atunci este o balenă albastră. Cred că, probabil, a existat un mic regat în Ierusalim, dar nu știm ce influență a avut acest regat”.