Piste abrupte și condiții extreme – o provocare pentru schiorii care se aventurează în cel mai înalt punct din Alpii francezi.

Pentru toți pasionații de sporturi de iarnă masivul Mont Blanc și în special Chamonix este unul dintre acele locuri în care merită ajuns cel puțin odată în viață. O săptămână petrecută aici, pe pistele de schi sau făcând escaladă în munții din împrejurimi, cu siguranță îi va surprinde până și pe cei mai pretențioși. De departe însă perla regiunii este Vallée Blanche, pe care vă recomandăm să o parcurgeți în lunile februarie și martie, când zăpada are cea mai bună consistență. Dacă nu vi s-a făcut inima cât un purice când ați urcat cu telefericul din Chamonix la masivul de granit Aiguille du Midi, la 3842 de metri altitudine, sigur veți simți cum vi se taie respirația când veți vedea creasta îngustă de munte care vă întâmpină la ieșirea din cabină.

Totuși, înainte să vă luați elan pe pistă, va trebui să parcurgeți cu un ghid această porțiune de pantă acoperită de zăpadă. Odată ce v-ați legat strâns schiurile în apropiere de Mont Blanc – cel mai înalt vârf din Alpi, având 4801 metri înălțime – veți pluti 22 de kilometri pe pista din Vallée Blanche. Dar, deși această pistă abruptă care vă va aduce 2 804 metri mai jos ar putea să vi se pară intimidantă, Vallée Blanche nu este destinată numai schiorilor cu experiență. Cu echipamentul potrivit și însoțiți de un ghid din Chamonix, atât schiorii de nivel intermediar, cât și amatorii de snowboard pot încerca să coboare pe ceea ce mulți numesc cea mai spectaculoasă pistă de schi din lume. Odată ce ați trecut de stâncosul Glacier du Tacul, ruta urmează Mer de Glace, cel mai mare ghețar al Franței, un colos unde gheața se îmbină cu zăpada. În funcție de condițiile meteo, veți putea să vă încheiați călătoria fie la Chamonix, fie în gara din Motenvers de unde puteți lua un tren care vă va aduce înapoi la baza telefericului.

După o zi petrecută pe pistă, odată ajunși în Chamonix, puteți servi una din specialitățile locale precum tartiflette, un amestec sățios de cartofi, vin alb și brânza locală Reblochon. În egală măsură, micuțul orășel este plin de magazine și de restaurante și are o viață de noapte animată, la care iau parte numai cei foarte în formă – stațiunea atrage schiori, nu mondeni.

Atenționări:

  1. Acordați o atenție specială echipamentului și nu uitați să vă luați și un fluier, hrană și apă. Pericolul reprezentat de seracuri – turnuri de gheață mărginite de crevase – este real. În fiecare an mor schiori striviți sub seracurile prăbușite peste ei ca niște avalanșe.
  2. Cel mai important este să călătoriți însoțit de un ghid, cel puțin prima dată când abordați Vallée Blanche. Nici un începător nu trebuie să se aventureze singur pe aceste piste. Puteți găsi ghizi în mai multe locuri din Chamonix sau Motenvers precum și online accesând unul din următoarele siteu-uri chamonix.com, www.guides-du-montblanc.com, www.pistehors.com

Nu în ultimul rând trebuie spus că în Chamonix s-a desfășurat, în 1924, prima Olimpiadă de iarnă și tot aici are loc scena finală din romanul Frankestein (1818) al lui Mary Shelley. Nu vă faceți probleme nici dacă nu veți putea ajunge în Franța în sezonul de schi. Puteți să vă plimbați prin Vallée Blanche și primăvara și vara. Astfel, puteți vizita și pădurile în care ar fi imposibil să intrați cu schiurile.