Pe drumul care leagă orașul Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu, în apropierea localității Costești, se găsește singurul loc din Europa unde există o rezervație naturală a formațiunilor geologice care sunt rezultatul unor cimentări produse în urmă cu milioane de ani. Cunoscute sub denumirea de trovanți, sau „pietre vii”, aceste formațiuni au aspecte stranii și par a-și mări dimensiune în contact cu apa, motiv pentru care au stârnit atât interesul cercetătorilor cât și al curioșilor.

Trovanții în cultura populară de ieri și de azi: pietre care cresc și se mișcă

Cunoscuți în popor și sub denumirea de „dorobanți”, „bălătruci”, „pietre vii” sau „pietre care cresc după ploaie”, trovanții au forme bizare, sferice sau elipsoidale, și mărimi diferite, de la câțiva centimetri până la câțiva metri. Câmpul cu trovanţi din Costești este ușor de reperat de către toți cei care au drum spre Târgu Jiu, rezervația naturală fiind situată la aproximativ 40 de kilometri distanță de Râmnicu Vâlcea, pe marginea DN 67.

În credinţa populară, aceste „pietre vii” posedă puteri nebănuite care îi protejează pe cei care le mângâie şi le udă, motiv pentru care unii localnici au ales să-și decoreze curțile și grădinile cu trovanți de mici dimensiuni. De altfel, se spune că trovanții sunt încărcați cu energii pozitive care se eliberează când aceștia cresc după ploaie, dar și că în timpul nopții ei vorbesc, șoptesc și se mișcă. Alte legende, mai recente, consideră aceste formațiuni geologice ca fiind ouă de dinozauri fosilizate sau chiar dovezi ale unei civilizații extraterestre.

Ce spun cercetătorii: Un fenomen geologic natural dar spectaculos

Trovanții din Costeşti au început să fie studiați imediat după Revoluție, dar au ajuns atracție turistică abia în 2005, după ce zona în care s-au format a fost declarată rezervație naturală. Primele „pietre vii” au apărut însă în Miocenul superior, ca urmare a unor cimentări locale în masa nisipului. În urmă cu mai bine de 10-15 milioane de ani, o mare parte din regiunea Oltenia era acoperită de Lacul Getic. Nisipul și pietrișul transportat de pâraie s-a depus într-o parte a lacului, în zona unde se găsește astăzi rezervația naturală. Cu timpul, sub efectul apelor calcaroase, straturile de nisip și pietriș cu porozitate ridicată au început să se sudeze între ele cu un ciment carbonatic, dând naștere formelor distincte pe care le putem admira astăzi.

În 2018, GeologyIn, unul dintre cele mai importante site-uri de specialitate din lume, a dedicat un articol trovanților de la Costești, remarcând similaritatea lor cu alte structuri geologice din lume, precum: Slinding Rocks (Pietrele alunecoase) din Death Valley (SUA) sau Sandsteinkonkretionen de pe valea Rhinului din Germania. Cu toate acestea particularitatea „pietrelor vii” de la Costești este compoziția geologică formată dintr-un miez de rocă dură, înconjurat de o serie de inele cu substrat sedimentar-nisipos, motiv pentru care după o ploaie torențială, la exteriorul trovanților apar mici pietre, dând impresia că întreaga formațiune geologică crește.

În fapt, după cum explică cei de la GeologyIn, ipoteza la care s-a ajuns în cadrul Congresului Geologic Internaţional desfășurat la Oslo în 2008, este că „Trovanții din România reprezintă texturi diagenetice (n.r. – diageneza reprezintă modificările fizice şi chimice apărute în sedimente între perioada de depunere şi solidificare) care reflectă condițiile paleodinamice (paleoseismice) și corespund unor tasări specifice ale sedimentelor nisipoase care conțin substanțe (în special carbonaţi) acumulate în nisip, care în timpul şocurilor seismice importante și sub influența forțelor interne de coeziune, ele au avut tendința de a forma forme sferice.”

„Forța de gravitație, șocurile seismice, forțele de coeziune ale substanțelor (în mod particular tensiunea superficială) și rezistența de aderență dintre granulele de nisip și lichid se consideră că ar fi implicate în acest proces. Trebuie spus că această ipoteză privind originea seismică a trovanților este foarte bine susținută de multe experimente de laborator.” se mai precizează în articol.
Astfel, forma sferică și aparenta creștere a trovanților este un fenomen natural spectaculos ce se datorează originii lor seismice dar și reacțiilor chimice ale diversele minerale și sedimente cimentate (în speță a carbonatului de calciu) la contactul cu apa.

Rezervația Naturală „Muzeul Trovanților”

Începând cu 2005, printr-o hotărâre de guvern, s-a luat decizia ca aceste formațiuni geologice să fie protejate și incluse în circuitul turistic. Astfel, a luat naștere Rezervația Naturală Muzeul Trovanților din comuna Costești, inclusă în prezent în patrimoniul UNESCO, și administrată de Asociaţia Kogayon, o organizație nonguvernamentală de protecție a mediului care numără aproximativ 200 de membri.

Surse: adevarul.ro
www.geologyin.com