Biserica Greacă din Centrul Vechi al Brăilei a fost construită în secolul al XIX-lea şi este cel mai frumos monument istoric din Brăila. Legenda spune că, pe când se săpa fundaţia bisericii, chiar sub altar, s-a descoperit un izvor a cărui apă se transformă în aghiazmă doar o singură zi pe an.

Piatra de temelie a Bisericii „Buna Vestire” a fost pusă în anul 1863, cu sprijinul numeroasei comunităţi elene din Brăila, care a obţinut aprobare pentru construire de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza.  În timpul lucrărilor de punere a temeliei bisericii, unul dintre ctitori a avut un vis, ce a avut ca rezultat descoperirea unui izvor natural, cu proprietăţi vindecătoare de ziua Izvorului Tămăduirii. A fost considerat ca semn divin, izvorul închizându-se într-o fântână, iar deasupra construindu-se Sfântul Altar.

Izvorul se gaseşte la o adâncime de 15 metri şi este vindecător doar o singură dată pe an, de Izvorul Tămădurii, imediat după Paşti. Numai în această zi preoţii deschid fântâna şi sute de bolnavi din toată ţara vin să primească agheasmă.

Până în anul 2000, apa din izvor se scotea cu o ciutură. Un credincios din Germania a donat bani pentru reamenajarea şi reconstruirea fântânii de sub altarul bisericii, cumpărându-se o pompă electrică de scoatere a apei. 

Sursa: Arhipiscopia Dunării de Jos/Facebook

Loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi 

În fiecare an, Izvorul Tămăduirii transformă oraşul Brăila în centru al Ortodoxiei, loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi sosiţi din toată ţara veniţi să ia apă de la izvor. Oamenii cred că apa are putere vindecătoare pentru bolile sufletului şi ale trupului. 

„Această biserică brăileană este reprezentativă pentru brăileni, dar şi pentru întreaga eparhie, întrucât devine în fiecare an, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii din Săptămâna Luminată, loc de pelerinaj pentru foarte mulţi credincioşi atât din eparhie, cât şi din întreaga ţară care vin cu credinţă pentru a primi din apa sfinţită izvorâtă din izvorul aflat sub Sfântul Altar”, spune preotul Rareş Bucur, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Dunărea de Jos.

„Lăcaşul de cult s-a bucurat de vizita Majestăţii Sale Regele Mihai şi Regina Ana în data de 19 iunie 1988. De asemenea, ambasadorul Statelor Unite ale Americii, James Rosapepe cu soţia, au vizitat biserica în data de 24 februarie 1999”, se arată în monografia Bisericii. 

Sursa: Arhipiscopia Dunării de Jos/Facebook

Meşterul Italian Fernando Iacevoli este cel care a ornat interiorul bisericii Buna Vestire. Tâmplăria bisericii a fost lucrată în stil neoclassic de către meşteri din Constantinopol. Este de culoare albă cu decoraţii aurite în basorelief.

După ce cupola bisericii s-a prăbuşit în 1868, reconstituirea acesteia s-a făcut de către Oscar Schwab, arhitectul german al Comisiei Europene a Dunării. Clopotniţa clădirii, dotată cu un ceas elveţian şi cu un clopot mare, a fost deteriorată de cutremurul din 1940 şi apoi consolidată. 

Biserica are formă de cruce şi are trei sfinte Altare, cu două turle, iar ca stil domină cel bizantin, cu influenţe  elene, gotice şi renascentiste. Un alt detaliu deosebit despre această biserică este că are trei altare. Altarul principal poartă hramul Buna Vestire şi a fost sfinţit pe 29 octombrie 1872 de episcopul Melchisedec al Dunării de Jos. Altarul de Nord poartă hramul Sfântului Gherasim, iar cel de Sud al Sfântului Nicolae. Acestea au fost sfinţite pe 6 decembrie 1873, de acelaşi episcop. 

Sursa: Arhipiscopia Dunării de Jos/FacebookPictura bisericii a fost executată în trei etape „În 1880, Gheorghe Tăttărescu a pictat cupola cu cei patru sfinţi evanghelişti. Între 1900 şi 1902, sfântul altar, arcada cea mare dinspre răsărit şi arcadele mari din nord şi sud au fost pictate de grecul C. Liochis. Partea finală a Naosului avea să fie executată abia în perioada 1945-1946, de pictorul Belizarie. Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur de meşteri din Constantinopol şi a fost pictată, de asemenea, în mai multe etape: între anii 1876-1884, a lucrat la ea pictorul Matache Orăşeanu, în 1913, a lucrat pictorul Ioan Albescu, iar în 1914 pictorul V. Robea. Uriaşele candelabre sunt confecţionate din cristal de Boemia.”, potrivit Arhiepiscopiei Dunării de Jos.