Palatul şi grădinile Bragadiru din Capitală sunt scoase la vânzare prin Artmark Historical Estate. Întreaga proprietate are o suprafaţă de 1,65 hectare.

Palatul şi grădinile Bragadiru au preţ disponibil la cerere. Construcţia din 1894 are o suprafaţă de 10.110 metri pătraţi care cuprind 120 de camere şi 43 de băi.  Potrivit Artmark, ansamblul este disponibil pentru vânzare în trei variante – integral: palat şi grădina; palatul de 10.110 mp cu terenul aferent, de 4.369 mp; grădina de 12.122 mp, pretabilă unei dezvoltări imobiliare. 

 Complexul arhitectural poartă numele fondatorului său, Dumitru Marinescu Bragadiru (1842-1915). Personaj emblematic pentru oraş, a pornit dintr-o familie săracă de muncitori şi a ajuns să fie al treilea industriaş al Europei la început de secol XX.  La finalul secolului XIX, a înfiinţat o fabrică de bere. Pe atunci, în Bucureşti funcţionau doar două astfel de întreprinderi, ambele de origine germană: Luther (viitoarea Griviţa) şi Oppler (ulterior GIB). În apropiere, Bragadiru a construit un loc de recreere pentru angajaţi, urmând o veche tradiţie a fabricilor de bere. Astfel a luat naştere  „Colosul”, cum a fost cunoscută clădirea la începuturile sale, în jurul anului 1905. Conceput ca Palat al Culturii, a fost folosit ca berărie şi sală de spectacole, dar şi pentru serbarea unor evenimente de familie ale lucrătorilor. 

 Palatul Bragadiru a fost realizat după planurile concepute de arhitectul austriac Anton Shuckerl în anul 1894. Este o construcţie impresionantă, atât prin mărime, cât şi prin arhitectură şi decoraţiuni, cu o atenţie deosebită acordată detaliilor: scări în spirală în stil Normand, stucaturi, statui inserate în faţadă, oglinzi veneţiene şi balcoane în stil Victorian. Grădina de vară şi terasa completează armonios arhitectura eclectică. 

 Cu o sală de bal spectaculoasă, care poate funcţiona şi ca sală de teatru sau de concerte, o bibliotecă, o popicărie, numeroase camere, magazine şi birouri ce funcţionau la parter, el îmbină stilurile unor celebre clădiri ale vremii – Camera de Comerţ, Poşta Română, Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC-ul) şi clădirea Curţii Supreme de Justiţie, toate construite în aceeaşi perioadă.

În iunie 1948, averea familiei a fost confiscată, iar palatul a devenit Casa de Cultură „Lenin” a sectorului V şi a funcţionat cu acest scop până în 1989. După căderea regimului comunist, a fost părăsit, până în 2003, când a fost retrocedat urmaşilor lui Dumitru Marinescu Bragadiru, care au refăcut clădirea. 

FOTO Artmark Historical Estate