La poalele munților din județul Bacău, pe un platou liniștit, la 600 de metri altitudine, se înalță unul dintre cele mai frumoase monumente arhitecturale ale României: Palatul Știrbey din Dărmănești. Îmbinând eleganța neoromânească cu rigoarea arhitectului Nicolae Ghika-Budești, reședința păstrează până astăzi parfumul unei epoci în care aristocrația românească trăia în armonie cu natura și modernitatea începutului de secol XX.

Origini și legături de sânge

Domeniul intrase în patrimoniul familiei Știrbey prin alianța dintre prințul Alexandru Știrbey (1837–1895) și Maria Ghica-Comănești, reprezentantă a uneia dintre cele mai vechi familii boierești moldovene. Descendent direct al domnitorului Barbu Știrbey și nepot al lui Gheorghe Bibescu, Alexandru era un politician influent, ministru de mai multe ori. Căsătoria din 1869 aduce familiei Știrbey moșiile Brusturoasa, Mândrești și Dărmănești, devenite centrul vieții rurale și nobiliare din zonă.

Fiica cea mare, Elisa, evoca cu emoție simplitatea acelor ani: „locul pe care l-am iubit cel mai mult pe lume și unde am fost cu adevărat fericiți” – o copilărie între râuri, păduri și odăi modeste, în care sacii cu pănuși de porumb țineau loc de paturi.

Nașterea unui palat

În secolul al XX-lea, domeniul a revenit prin succesiune mezinului George A. Știrbey (1883–1917). Acesta, împreună cu soția sa Elisabeta, a dorit o reședință pe măsura vremurilor, beneficiind de prosperitatea economică adusă de exploatarea forestieră și minieră și de modernizarea căilor ferate. Astfel, în jurul anilor 1913–1914, a început ridicarea palatului, după planurile arhitectului Nicolae Ghika-Budești.

Construit cu meșteri italieni și integrat perfect în peisajul montan, palatul reprezintă o sinteză a arhitecturii românești: cărămidă aparentă, discuri ceramice smălțuite, ancadramente neogotice, turn-foișor inspirat din arhitectura mănăstirească, arcuri în potcoavă și motive geometrice tradiționale.

Un loc de poveste

Reședința, cu o suprafață de 3.500 mp pe patru niveluri, se completa cu anexe de 1.000 mp și cu o impresionantă instalație de aducțiune a apei din munte, veche de peste un secol și încă funcțională. Terasa semicirculară, grădinile bogate și priveliștea către munți transformau domeniul într-un mic paradis.

Regina Maria, aflată în vizită aici în august 1926, nota cu încântare: „Dărmănești este tot ceea ce mă așteptam. O casă frumos situată și o superbă grădină proiectată cu un perfect gust și concepție. […] Casa este, de asemenea, frumoasă și bine proiectată.”

De la ruină la renaștere

Secolul XX a trecut peste Palatul Știrbey cu vitregiile sale, dar reședința a renăscut în epoca noastră grație unui amplu proces de restaurare, întins pe trei ani. Meșterii au recondiționat una câte una cele peste 1.500 de ferestre, au restaurat obloanele italienești din oțel – unice în țară – și au refăcut fațada din cărămidă, păstrând nealterat stilul lui Ghika-Budești.

Astăzi, palatul nu mai este doar o relicvă a trecutului, ci o operă de artă vie, unică în patrimoniul construit al României.

O bijuterie în circuitul internațional

Redat strălucirii de odinioară, Palatul Știrbey de la Dărmănești a intrat în atenția pieței imobiliare de lux și este oferit spre vânzare de către Sotheby’s International Realty, dovadă că prestigiul aristocratic și frumusețea neoromânească rămân actuale și dorite, la mai bine de un secol de la ridicarea lor.