Comisia Europeană şi organizaţia „Europa Nostra” au desemnat Mănăstirea Golia drept câştigătoare a Premiului Uniunea Europene pentru patrimoniul cultural.
Premiul constând într-o placă sau un trofeu şi 10.000 de euro va fi înmânat pe 1 iunie, în cadrul unei ceremonii la Mănăstirea Jerónimos de la Lisabona în prezenţa comisarului european pentru educaţie, cultură, Androulla Vassiliou, şi a lui Plácido Domingo, tenorul şi preşedinte al Europa Nostra.
„Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniu cultural scoate în evidentă excelenţa în conservare, cercetare, educatie, formare și sensibilizare, precum și contributia exemplară adusă de persoane fizice și grupuri\”, a declarat comisarul Vassiliou.
Mănăstirea Golia a concurat cu 28 de alte proiecte culturale la nivel european. Monumentul istoric ieşean s-a remarcat prin lucrările de conservare finanţate de UE care au constat în reabilitarea obiectivului, Biserica, Turn intrare, Ziduri de incintă, Turnuri de colţ, Casa Ion Creangă, Cişmea, reabilitarea infrastructurii de acces, dar şi înfiinţarea Asociaţiei „Centrul de Promovare Turistică\”. Acest exemplu pozitiv poate fi unul de urmat pentru ceilalţi proprietari de imobile de patrimoniu.
Proiectul integrat a însumat aproape 5 milioane euro şi a fost finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007 – 2013.
Golia este o mănăstire importantă în orașul Iași, numită după marele logofăt Ioan Golia, primul ctitor al edificiului ecleziastic. Aşezământul ecleziastic de la Golia se prezintă ca o fortăreaţă tipic medievală. ctuala biserică a lui Vasile Lupu, refăcută între anii 1650-1653 și terminată în 1660 de fiul său Ștefăniţă, se deosebește în totalitate de specificul bisericilor ortodoxe moldovenești, atât ca formă de construcţie cât şi ca arhitectură. Biserica actuală reprezintă o îmbinare de stiluri, îndeosebi gotic și bizantin, construcţie realizată într-un moment de realizare a Renaşterii târzii în Principatele Române.
Există şi o istorie mai puţin cunoscută legată de acest locaş. Se zice că domnitorul Vasile Lupu ar fi aurit acoperişul şi ornamentele bisericii. De aceea cand ieşea soarele, biserica strălucea atât de puternic încât era punctul de atracţie al Iaşilor. După moartea domnitorului o invazie turcească a ajuns în capitala Moldovei. Conducătorul oştilor otomane, văzând această splendoare şi crezând că a găsit o modalitate de a se îmbogăţi, a ordonat să se pună foc pe lângă ziduri şi să se adune aurul. Locaşul a ard pe dinafară, nu s-a adunat nimic spre dezamăgirea turcului.
Indiferent dacă această poveste este sau nu adevărată, mănăstirea Golia merită din plin să fie vizitată.