În inima unuia dintre cele mai vechi și mai prestigioase centre de învățământ din lume, Universitatea Oxford, pământul a început să vorbească din nou. Săpăturile arheologice desfășurate pe terenurile Colegiului Hertford au scos la iveală rămășițele ascunse ale unor săli academice medievale, spații care au fost cândva martore ale vieții studențești din Evul Mediu – așa cum puțini și-o mai pot imagina astăzi.

Descoperirea, anunțată în această toamnă, oferă o fereastră fascinantă către lumea universitară de dinainte de Renaștere. În timp ce lucrările pentru construirea unei noi biblioteci moderne avansau, arheologii au dat peste vestigiile a trei săli dispărute din istorie: Hart Hall, Black Hall și Catte Hall – toate anterioare refondării Colegiului Hertford din anul 1874.

Hart Hall, fondată în jurul anilor 1280, era una dintre cele mai vechi instituții ale universității. Straturile de pământ care au acoperit-o timp de secole au păstrat comori neașteptate: încuietori de cărți medievale menite să protejeze manuscrisele, styli din metal folosiți la scrierea pe tăblițe de ceară, monede, catarame, piepteni și chiar vase de băut din lut.

Pe lângă acestea, cercetătorii au descoperit și o parte mai puțin „nobilă”, dar esențială pentru reconstituirea vieții cotidiene: gropi de gunoi medievale, pline cu resturi alimentare, oase de animale, cochilii de stridii și rămășițe de pește provenit din râul Tamisa – aflat la peste 80 de kilometri distanță. Detaliile sugerează un comerț intens între Oxford și Londra, chiar și în secolele XII–XIV.

Printre cele mai surprinzătoare descoperiri se numără bile de bowling din lemn, utilizate în forme timpurii ale jocurilor pe gazon, dar și un obiect cu adevărat excepțional: o piatră de citit perfect conservată, realizată, cel mai probabil, din cristal de stâncă sau sticlă. Acest instrument optic, folosit pentru a mări textul manuscriselor, a fost descris de Ben Ford, manager de proiect la Oxford Archaeology, drept „o relicvă vie a studiului medieval” – și, ironic, a fost găsită tocmai în timpul lucrărilor pentru o bibliotecă nouă.

„Nu doar starea impecabilă o face specială”, a explicat Ford, „ci și faptul că poate fi încă folosită exact pentru scopul pentru care a fost creată.”

Descoperirile de la Oxford se înscriu într-un an bogat pentru arheologia britanică. În Scoția, cercetătorii au identificat urmele unui sat preistoric sub viitorul teren de golf, iar în Cotswolds, o întâmplare cu un detector de metale a dus la găsirea unei așezări romane extinse, completă cu săbii de cavalerie și obiecte de uz zilnic.

Dar, dincolo de valoarea științifică, descoperirile de la Oxford readuc în prim-plan legătura dintre trecutul și prezentul cunoașterii: acolo unde, în Evul Mediu, călugării și studenții aprindeau lumânări pentru a descifra literele manuscriselor, astăzi se ridică o bibliotecă modernă – o continuitate a spiritului de studiu care a făcut din Oxford un simbol al lumii academice.