Una dintre discuțiile cele mai importante cu privire la patrimoniu este … modernizarea. Uneori această activitate impune o anulare a ceea ce a fost, în cazul patrimoniului sau a imobilelor, demolarea.

Acest subiect este unul dintre cele mai sensibile când vine vorba de patrimoniu și prezervarea lui. De aceea am ales să ne răspundă la câteva întrebări unul dintre membrii importanți ai proiectului 112patrimoniu, arh. Dorothee Hasnaș. Grupul de lucru 112 patrimoniu încearcă de mai bine de doi ani să aducă în actualitate problemele legate de patrimoniu, de arii istorice protejate, dar și de o modernizare smart.

  • Sunt multe discuții azi cu privire la demolari? Ne puteți explica în ce context se poate demola o clădire de patrimoniu?

Din păcate nu sunt destule discuții privind demolarea. A ajuns sa fie considerată un rău necesar, pentru ca multe imobile din zone istorice au rămas în paragină ani de zile, obisnuind trecătorii cu o imagine decrepită și tristă. Atunci devine preferabil noul, oricat de impersonal si nepotrivit în context.

S-a spus mereu ca momentul 1989 a oprit buldozerele lui Ceaușescu înainte ca acestea sa ajungă să radă complet orașul vechi. Însă în locul unui dictator nebun avem acum o mulțime de proprietari care cred în dreptul fiecăruia de a face cu imobilul sau orice îl taie capul. De fapt aceasta reprezinta o proasta intelegere a noțiunii de oraș. Dacă vrem sa traim mulți laolaltă și să ne bucurăm de ce avem împreună, e nevoie sa ne ținem de anumite reguli.

Dorothee Hasnas prezentând zona istorică de lângă Mănăstirea Antim Ivireanu din Bucuresti

Într-un oraș suntem toți la un loc, nu singuri pe câmp. Orașul este un organism extrem de eficient, atunci când e bine administrat. Pentru a avea o bună funcționare, însă și o imagine coerentă, exista aici regulamente de urbanism, PUD-uri si PUZ-uri care reglementează situația imobilelor și ce ai voie sa faci pe lotul tau – pentru ca nu poți construi orium – de exemplu până la marginea terenului sau oricât de înalt sau pune o fabrica în mijlocul unei parcelări de case, din motive obiective: densitate, umbra, buna funcționare a vecinătății etc.

În altă ordine de idei patrimoniul construit nu este regenerabil. El a crescut în timp, cu imobile construite după un anumit tipic propriu perioadei în care au apărut, ridicate cu materiale și tehnici specifice momentului. Imaginați-vă cartierele vechi ale Parisului sau Florenței cu toate imobilele înlocuite cu dezvoltări imobiliare P+ 3 sau mai mult. 60% din suprafața construită a orașului nostru este substanța istorică, însă cifra scade pe zi ce trece, fie prin demolari directe, fie prin nesocotirea autorizației de construcție – a devenit o modă sa fie îndepărtată complet casa pentru care s-a dat aviz de restaurare, recompartimentare și extindere, în cel mai bun caz se păstrează fațada de la stradă.

Ca să răspund și pe scurt demolarea unui monument de patrimoniu se face cu  aprobarea Direcției de Cultură județene sau a Municipiului București și în prealabil prin declasare de o curte de instanța, cum a fost casa Miclescu.

  • Ce înseamnă o demolare? Ce se pierde/ schimbă prin demolare?

Cu ocazia cercetărilor legate de activitatea platformei 112patrimoniu.ro, am constatat ca în capitală se demolează – legal – foarte multe case istorice. Odată cu ele se pierd însă elemente valoroase, care ar putea fi refolosite sau integrate in alte construcții. De la materialele prime de construcție de tipul caramizilor, la  tâmplărie, mobilier, detalii de fațadă, garduri – toate acestea pot fi reimplementare prin intermediul platformei noastre.
Platforma 112recuperare, este gândită să intermedieze și faciliteze reutilizarea materialelor de construcții și probabil cea mai așteptată de societatea civilă și extrem de rapid mediatizată, ca oportunitate de salvarea de resurse și refolosire inovativă.

Pe platforma de recuperare se pot  #oferi, anuntand desfaceri de case sau #cauta obiecte si elemente. OAR București nu percepe comisioane, ci înlesnește colaborarea dintre cele doua parti. În niciun caz nu preluăm detalii scoase de pe șantiere fără autorizațiile necesare.

Refolosind elemente din construcții care se desfac:

  • se reduce cantitatea de deșeuri!
  • se salvează detalii valoroase, ce nu pot fi reproduse cu tehnicile și mesterii de azi
  • detaliile salvate care vor deveni parte din alte imobile ridica valoarea acestora.
  • Stau clădirile vechi de patrimoniu în calea modernizării? De multe ori auzim aceasta replica din parte unor dezvoltatori imobiliari, politicieni sau si chiar din partea unor arhitecti, ne puteți da o perspectiva?

Numai dacă definim modernizarea ca pe schimbarea totală a ceea ce este în prezent. Clădirile de patrimoniu pot fi modernizate cu intervenții corecte: nu locuim la fel ca la 1890 într-un palat, de ce am face altfel cu imobile istorice? Valoarea unei pardoseli sau a unor detalii ce nu se mai pot reproduce azi este mult peste ce se implementează standard in case.

De multe ori, imobilele nou construite din București sunt de o calitate slabă sau foarte slabă și fără o valoare arhitecturală care să se aproprie măcar de cea precedentă.

  • Exista multe zone din București și în România în general unde nu se demolează în zone istorice (mai exact clădiri care nu sunt incluse pe lista monumentelor istorice), dar care se află în apropierea acestora, iar distrugerea lor face ca acel perimetru să se modifice. Puteți explica fenomenul?

Imaginați-vă că vă mutați într-un cartier cu fler istoric – de exemplu Cotroceni – pentru ca are spații aerisite, mult verde, case cu garduri joase și transparente, umbra vară și terase în grădini. Pe rând, toate aceste case sunt înlocuite de dezvoltări imobiliare rentabile gen P+4, până în trotuar, arborii tăiați si detaliile dispar și zona devine din ce in ce mai impersonală, înghesuită și lipsită tocmai de atmosfera pentru care ați ales-o de fapt. 

Casa din strada Visarion 8 inainte de 2008
strada visarion 8
Cazul de demolare abuziva din strada Visarion 8. Demolarea a inceput in 2008 si s-a finalizat in 2019
  • Cum ajuta platforma 112 în situația în care apar abuzuri legate de demolarea unor clădiri istorice și/sau de patrimoniu?

Informând despre legi și normative, despre zone construite protejate și principii de mentenanta și renovare, raspunzand întrebărilor trimise pe platforma, pe de o parte. Cu ajutorul sesizărilor, pe de alta parte, monitorizand activități ilegale si care distrug patrimoniu, trimitand mai departe către autoritățile competente aceste sesizări și educand asupra modului de intervenție în caz de necesitate. 

  • Ce se întampla după ce cineva reclama o ilegalitate/ un abuz asupra patrimoniului? Până unde puteți merge? Cum reactionez in cazul unei urgente?

Sesizarea se trimite mai departe către autoritatea competentă – în funcție de caz: Departamentele de specialitate din administrația locală (Inspectoratul de Stat în Construcții, Direcția pentru Cultură a Municipiului București, Primăria Municipiului București, Poliția Locală). Ideal ar fi, mai ales în cazul unei urgențe, sa contactați telefonic poliția locală, de ex. 021 9941 pt sectorul 2, pentru a putea interveni înainte să fie prea târziu. Nu va lăsați intimidați de argumentul “nu e monument, nu putem interveni” – de obicei, un imobil cu vechime istorică se afla ori în zona protejata, ori în aria de protectie a unui monument istoric. Însă adesea poliția nu știe acest lucru, ei nu sunt specializati pe monumente, ci au de acoperit cazuri variate.

Casele inainte de demolare in zona Scoala Centrala/ Gradina Icoanei
Demolare caselor din zona Gradina Icoanei Credit FOTO Ciprian Plaiasu
Demolare caselor din zona Gradina Icoanei Credit FOTO Ciprian Plaiasu

Timpul de prelucrare este de 30 de zile. Unele cazuri se încheie cu dosar penal – și aceste știri sunt preluate de presa. Am găsit o enormă deschidere la media pe diverse canale de media și presa, de menționat numai cateva: B365, Digi Știri, ProTV, Euronews, etc dar și website-uri mai mici. Acestea sunt de gasit pe pagina noastra la PRESA: https://112patrimoniu.ro/stiri/presa/

Astfel clatforma 112 Patrimoniu are impact în societatea civilă, adresandu-se direct persoanelor interesate să intervină în zone de patrimoniu. Este un proiect care se poate extinde în timp la nivel național.

Standardizarea prin formular de sesizare s-a dovedit utilă atât celor care au sesizat, cat și instituțiilor, care au primit astfel sesizări clare și la obiect, formulate coerent. 

  • Ce are de castigat un cetățean care va ajuta/ face o reclamatie pe 112 patrimoniu?

Credem ca e timpul sa invatam din nou cate ceva despre curajul civic și răspunderea socială. Cand vezi pe cineva ca taie un arbore umbros fără autorizație sau că își bate cainele, poți desigur alege sa nu intervii. Însă asa ramanem fara patrimoniu, toți punem capul in pamant si nu mai ramane încet-încet nimic din detaliile unui trecut bogat și plin de personalitate. Credem ca numai invatand din nou să ne iubim, apărăm și intretinem orașul, ni-l vom asuma din nou ac pe “locul nostru”, care va deveni astfel din nou orașul nostru, nu al celor cu interese imobiliare pe termen scurt.