Anual agenţiile de turism ne îmbie să mergem în zeci de locuri de Crăciun în afara României. Topuri peste topuri ne indică destinaţii de vis din Europa sau din întreaga lume. Din când în când în aceste topuri apar şi locuri din ţara noastră, general prezentate şi parcă având o doză de ruşine amestecată cu mândrie naţională. Dar pentru că se apropie Crăiunul şi pentru că măcar acum să lăsăm deoparte sutele de probleme cu care ne confruntăm zilnic, am zis că ar fi mai bine să prezentăm două locuri cu adevărat magice unde poţi petrece sărbătorile de iarnă.
Dacă aveţi impresia că vă voi trimite la Polul Nord sau la plajă în Thailanda, v-aţi înşelat. Aceste locuri magice sunt chiar lângă noi, în România. Da, nu am greşit şi nu încerc să vă îmbii cu butada, care uneori mă scoate din minţi: „Vai ce frumoasă ţară avem” sau să vă arăt poze din locuri, care doar în fotografii dau bine. În aceste două cazuri şi sper să mai fie şi altele sau măcar mai apară şi altele în România avem de-a face cu un fabulos turism istoric. Ai pentru moment impresia că trăieşti într-o lume de poveste cu adevărat şi că România are mai multe feţe decât cele cu care am fost obişnuiţi să le vedem.
Conacul lui Măldar şi legenda căpitanului din Măldăreşti
Arome de scorțișoară și cozonac aburind, ceaiuri rafinate și prăjiturele, dar și un bufet deschis, cu feluri principale delicioase. Lîngă generosul șemineu, în acorduri de colinde, va fi cu siguranță foarte ușor să intrăm în atmosfera de sărbătoare și să vă bucuraţi de fiecare moment al iernii oltenești. Cam cu asta vă îmbie Conacul Măldar, din Măldăreşti, judeţul Vâlcea, monument istoric de categorie B, restaurat la fost sa glorie de odinioară şi care azi îşi protejează locatarii şi oaspeţii de frig şi gânduri rele, decât de raidurile otomane cum făcea odinioară cu boierii acestor locuri
Fiecare culă are legenda sa, iar dintre cele de la Măldărești, cea mai emoționantă poveste este cea a căpitanului Maldăr – fiul paharnicului Nan. Tudor Maldăr era unul dintre căpitanii lui Mihai Viteazu, iar legenda spune că, fiind prins de tătari, a cucerit inima frumoasei fiice a hanului tătar și astfel și-a recăpătat libertatea. Cei doi îndrăgostiți s-au refugiat apoi într-o culă din Măldărești – cunoscută astăzi drept Cula Greceanu.
Chiar dacă nu este locul original în care s-au petrecut aceste întâmplări, conacul a luat numele căpitanului Maldăr – pentru a onora povestea viteazului și a nemuritoarei sale iubiri.
Culele: casele-cetăți ale boierilor de altădată
Conacul lui Maldăr este o veche culă oltenească, ce păstrează intacte toate detaliile de arhitectură ale acestora: zidurile groase, exteriorul văruit în alb maiestuos, turnul înalt și scările interioare, ieșirile “de taină” și mai ales cerdacul cu arcade, aflat pe toată fațada catului superior.
Cu un istoric de peste trei secole, culele erau inițial locuințe boierești fortificate, construite pentru apărarea de invaziile turcești – carjaliii și pazvangiii proveniți din raialele de la Dunăre.
Culele sunt raspîndite în întreaga Peninsulă Balcanică, iar în România cele mai cunoscute sunt situate în zonele Vâlcea – Măldărești, Gorj și Mehedinți.
Pentru această iarna Conacul a pregătit un pachet special oaspeţilor săi:
– Cazare (3 nopţi)
– Mic dejun pe toată durata şederii
– Cină festivă de Crăciun cu meniu boieresc
De la conac se poate ajunge cu usurință la mînăstirile din Nordul Olteniei (precum Mînăstirea Hurezi sau Polovragi), unde slujba de Crăciun este o adevarată emoție, iar tradițiile sînt încă vii.
De asemenea, pîrtiile de la Rânca sînt foarte aproape, iar după o zi de ski nimic nu se potrivește mai bine decît o porție de răsfăț la conac!
Pentru cei care vor mai multe informaţii pagina de internet: conaculmaldar.ro vă stă la dispoziţie.
La Conacul Polizu, din judeţul Iaşi
Aşezat pe un domeniul de basm, cu gazde primitoare, Conacul Polizu, din Maxut, judeţul Iaşi te aşteaptă să regăseşti admosfera boierească a secolelor XVIII-XIX. Ajungând aici, ca şi în cazul Conacului Măldar nu ştii dacă nu cumva, dintr-o fericită greşeală ai trecut graniţa într-o lume de poveste unde istoria se îmbină cu prezentul.
Conacul Polizu a fost construit între anii 1870 – 1878 de către boierul, Constantin Ghica – Deleni, descendent al mariilor familii Cantacuzino, Ghica şi Deleanu. Clădirea a funcţionat ca reşedintă de vara pentru întâlnirile şi vacanţele petrecute de familie în Moldova.
De la ruină, la un refugiu magnific
În 1946 însă, cu instalarea regimului comunist, clădirea a fost confiscată şi transformată de noua conducere în cazarma rusească iniţial (există mici legende care spun că după ani de zile în crama conacului au fost găsiţi doi ruşi morţi în butoaiele cu vin) şi apoi a servit drept locaţie pentru diversele organizari administrative de la acea vreme. După ce a fost cazarmă rusească a devenit CAP, ferma pomicolă şi IAS. În anul 2005, după procese şi lupte, moştenitoarea de drept a conacului, Irina Ioana Rişcuţia, a intrat în posesia lui. În urma unei asocieri cu un om de afaceri, Constantin Ştefănucă, conacul a intrat într-un lung proces de renovare şi recondiţionare, proces care s-a finalizat în anul 2010.
Atmosfera pe care gazdele încearcă să o transmită este una din secolele XVIII – XIX, acea de opulenţă moderată a unei familii de boieri care participă deopotrivă la muncile câmpului sau în livadă şi apoi la mese îmbelşugate. Exista obiecte foarte vechi în conac, majoritatea fiind din perioada secolelor XVIII – XIX, însă niciun obiect de mobilier nu face parte din fostele bunuri ale familiei. În momentul preluării conacului nu a mai fost găsit niciun obiect de mobilier, mare parte fiind furate sau folosite drept lemn pentru foc. Cele care îi întâmpină pe turişti au fost achiziţionate din târguri şi anticariate din Sibiu şi din restul ţării sau aduse din afara (Italia, Franţa, Malayesia etc).
Şi aici iarna a pictat foarte frumos un tablou cu adevărat unic. Crăciunul la Conacul Polizu Maxut este un eveniment unic. Puteţi gusta din vinurile moldoveneşti lângă un semineu aprins şi vă puteţi bucura de iarnă, dar şi de bunătăţile tradiţionale pregătite cu mare grijă de gazde folosind exclusiv resursele domeniului. Pentru revervări şi alte informaţii vă stau la dispoziţie atât pagina de facebook a conacului http://www.facebook.com/conacpolizu.ro , cât şi website-ul conacpolizu.ro
