Aproape de Barajul Vidraru din Argeş, pe muntele Pleaşa, se află Statuia lui Prometeu sau Monumentul Electricităţii, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din sudul României. Statuia a fost realizată în 1965 şi a stârnit destule controverse de-a lungul timpului.
W. Brent Seales, şeful departamentului digital al Universităţii din Kentucky, a spus că echipa care se ocupă de acest proiect a fost într-o vizită în Anglia, de unde a preluat imagini detaliate ale pergamentelor găsite în oraşul antic roman Herculaneum folosind sincrotronul, un accelerator de particule circular.
După cum spune profesorul de istorie Marius Vasilescu, ”această statuie, care are 10 metri înălţime şi îl înfăţisează pe Prometeu cu fulgerul în mână, ca simbol al electricităţii, a fost realizată de sculptorul Constantin Popovici în 1965, pe când autorul monumentalei lucrări avea doar 27 de ani. Autorităţile comuniste au dorit ca în anul în care a fost creat barajul Vidraru să fie realizată şi o statuie de dimensiuni impresionante. Grandomania era la ea acasă în acei ani. Statuia a fost realizată în doar câteva luni”.
Monumentul Electricităţii a fost închis timp de trei ani din cauza unor lucrări pentru îmbunătăţirea siguranţei vizitatorilor, fiind redeschis pe 15 aprilie a.c. Monumentul atrage anual zeci de mii de vizitatori din ţară şi străinătate. Accesul la statuie se face după urcarea a câteva sute de trepte.
În 2012, faimoasa statuie a fost ironizată de site-ul Lonely Planet. „Probabil una dintre cele mai ironice construcţii din era comunistă ridicate în Europa de Est se găseşte la Barajul Vidraru din România, unde o statuie a lui Prometeu (cel care a furat focul de la zei) înaltă de 10 metri aminteşte de unul dintre cele mai mari proiecte hidroenergetice ale Blocului Comunist”. Astfel descria Lonely Planet celebra statuie de la Vidraru, într-un articol dedicat arhitecturii comuniste din ţările Europei de Est şi intitulat „Clădiri brutale: arhitectura Europei de Est”.
Sincrotronul accelerează electronii până aproape de viteza luminii, adică o lumină mai puternică de 10 miliarde de ori decât lumina soarelui.
Pergamentele datează din anul 79, când vulcanul Vezuviu a erupt aruncând foc şi cenuşă peste oraşele Pompei şi Herculaneum şi au rămas îngropate într-o casă din Herculaneum până în 1752.
Orice încercare de a le desface manual le-ar distruge.
Sarcina cercetătorilor americani este de a folosi tehnici specifice pentru a putea pătrunde prin straturile fragile de papirus.
Echipa de cercetători din Kentucky vrea să dezvolte un program de învăţare automată folosind ca punct de plecare una dintre paginile pe care le-au scanat în vizita în Anglia.
Se estimează că cercetările vor dura aproximativ 6 luni.
În cele din urmă, dacă vor reuşi să descifreze papirusul, este posibil să ascundă un text irelevant.
Seales speră să fie un text al creştinismului timpuriu.
„Este important să rămânem conectaţi cu umanitatea trecută. Dacă am făcut efortul de a-l salva, ar trebui să încercăm să-l citim”, a mai spus Brent Seales.