Construită la solicitarea regelui Carol I şi inaugurată în noiembrie 1898, Gara Regală din Curtea de Argeş, una dintre cele mai frumoase construcţii feroviare din România, este o ruină pe care statul român este incapabil s-o reabiliteze.
Povestea Gării Regale din Curtea de Argeș
O adevărată bijuterie arhitectonică, gara regală din Curtea de Argeş a fost construită în mai puţin de un an la cererea regelui Carol I şi după planurile arhitectului francez Andre Lecomte de Nouy, acelaşi care restaurase şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Cu un design unic, Gara din Curtea de Argeş şi-a păstrat aproape perfect fiecare detaliu, de la construcţie şi până azi.
Gara a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, data la care a avut loc şi punerea în circulaţie a căii ferate Piteşti – Curtea de Argeş, în lungime de 38,4 kilometri, investiţia ridicându-se la 7.887.846 lei aur, potrivit documentelor vremii. Cu excepţia lui Carol al II-lea, al cărui sicriu a fost adus în februarie 2003 cu un vehicul militar, toţi regii înmormântaţi în necropola regală de la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost transportaţi cu trenul. De aceea a primit supranumele de „gara regală”. Gara are o arhitectură pur şi simplu magnifică, împodobită cu elemente decorative ce duc cu gândul la palatele din Andaluzia.
Gara din Curtea de Argeş a fost construită în 1898, în mai puţin de unsprezece luni, planurile cunoscutului arhitect francez Andre Lecomte de Nouy după un model original francez combinat cu elemente în stil românesc. Este declarată monument arhitectural, fiind unică în ţară.
În anul 1885 s-a votat în Parlamentul României o lege prin care Guvernul era autorizat să construiască nouă linii de cale ferată, printre ele aflându-se şi linia Piteşti-Curtea de Argeş, la iniţiativa regelui Carol I. Regele venea des în judeţul Argeş, în special la Curtea de Argeş. În momentul în care acest oraş a intrat în atenţia lui Carol I, regele s-a hotărât să facă din mânăstire un loc de veci pentru familia sa. Gara a fost înfiinţată şi cu acest scop, de a înlesni deplasarea membrilor familiei regale la mânăstirea ctitorită de Neagoe Basarab.
Calea ferată regală Piteşti-Curtea de Argeş a fost realizată în doi ani
Între anii 1885-1895, marii proprietari şi negustori din Argeş, cu sprijinul senatorilor şi deputaţilor din judeţ, s-au luptat serios pentru ca această construcţie să se realizeze, mai ales că proiectul căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş a fost amânat an de an, din cauza lipsei suportului financiar. La 31 martie 1890 se publică, în sfârşit, în Monitorul Oficial, legea prin care se acordă un credit de 2.950.000 lei aur Ministerului Lucrărilor Publice pentru începrea construcţiei căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş.
În anul următor lucrările se opresc, tot din motive financiare. În 1890 se inaugurează depoul de locomotive Piteşti. Prin Decretul Regal nr. 1050 din 29 martie 1895, calea ferată Piteşti-Curtea de Argeş este declarată de utilitate publică. În primăvara anului 1896 Serviciul studiilor şi construcţiilor de căi ferate din Ministerul Lucrărilor Publice, începe studiul şi construcţia căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş.
Studiul şi construcţia liniei au fost executate de eminentul inginer, inspector general, Elie Radu, ing. La 27 noiembrie 1898 are loc inaugurarea gării regale şi punerea în circulaţie a căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş, în lungime de 38,4 km. Întreaga investiţie s-a ridicat la suma de 7.887.846 lei aur.
Ce s-a întâmplat cu Gara Regală după 1989
Deși ne-am fi așteptat ca după Revoluție lucrurile să fie mai deschise față de acest monument, reprezentativ pentru monarhia românească, lucrurile nu au stat deloc așa. Din 1989 şi până în prezent, în Gara Regală din Curtea de Argeş nu s-a investit niciun leu. Clădirea de patrimoniu, considerată una dintre cele mai frumoase şi mai importate din punct de vedere istoric din România, a făcut obiectul multor discursuri pompoase în epoca postdecembristă.
Mulţi politicieni sau administratori locali au afirmat că starea jalnică a clădirii este o ruşine naţională care va fi „spălată“ de urgenţă. Momentul de maximă demagogie datează în decembrie 2017, la moartea regelui Mihai I al României.
Atunci, faţada clădirii a fost acoperită cu pânze gigantice, care simulează designul original al construcţiei, pentru momentul aducerii trupului neînsufleţit al monarhului de la Bucureşti la Curtea de Argeş, cu trenul regal. Evenimentul a stârnit emoţional naţiunea română, iar autorităţile au considerat de cuviinţă să cârpească dezastrul pe ultima sută de metri. Tot atunci, s-a promis din nou, de pe cele mai înalte poziţii ale statului român, că gara va fi reparată neîntârziat.
Primarul Constantin Panţurescu, de la Curtea de Argeş, declara în decembrie 2017, înainte de funeraliile Regelui Mihai: „Am făcut demersuri la ministrul Răzvan Cuc din aprilie (n.r.- 2017). Am avut trei rânduri de discuţii. Licitaţia, pentru renovare, reabilitare, am înţeles că s-a terminat la finele lunii noiembrie. Acum, să vedem când încep lucrările“.
Cinci licitaţii ratate
La aproape doi ani distanţă, gara este acoperită în continuare cu pânzele între timp deteriorate, iar CFR SA n-a reuşit să găsească un constructor care să reabiliteze gara. Au avut loc cinci licitaţii între timp pentru acordarea proiectului de reparaţie. La patru dintre proceduri nu s-a prezentat nimeni. Ultima licitaţie a avut loc în ianuarie 2019.
„A fost depusă o ofertă. Valoarea estimată fără TVA a fost de 65.500 lei. Având în vedere că ofertantul nu a depus garanţia de participare, declaraţia privind conflictul de interese, propunerea tehnică, oferta a fost respinsă“, a comunicat Roberta Cătănescu, specialist pentru Relaţii Publice în cadrul CFR SA.
Procedura de licitaţie pentru atribuirea contractului va fi reluată „după aprobarea obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri proprii pe anul in curs“, au mai transmis reprezentanţii CFR, fără a preciza şi când va avea loc acest eveniment.
Între timp, mare parte din tencuială a căzut deja şi în multe locuri se pot vedea cărămizile montate acum mai bine de 120 de ani. De asemenea, în locul geamurilor sparte au fost puse bucăţi de plastic sau de carton. Peronul gării s-a deteriorat aproape în totalitate.
„Nu există firme specializate“
Specialiştii în clădirile de patrimoniu spun că situaţia este tristă în general. „Am făcut în acest an un control la toate gările de pe traseul regal Piteşti – Curtea de Argeş. Toate sunt într-o stare deplorabilă. Am informat, în acest sens, SNCFR. Cei de la SNCFR n-au făcut nimic pentru reabilitarea gării regale. Punctul lor de vedere este că fiind lucrarea oarecum complicată, cu menţinerea elementelor de arhitectură, nu există firme specializare care să liciteze. Este o mare problemă absenţa unor firme specializate pentru a reabilita clădiri de patrimoniu precum gara din Curtea de Argeş“, a declarat Cristian Cocea, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş.
Primăria Curtea de Argeş a trimis în ultimii trei ani documentaţii la SNCFR, cerând ca gara să-i fie dată în administrare, cu asigurarea de a păstra destinaţia clădirii, dar şi cu promisiunea refacerii acesteia. Replica autorităţilor din Capitală a fost aceea că pentru acest transfer ar fi necesară o hotărâre de Guvern.
Pe traseul Piteşti-Curtea de Argeş şi retur circulă zilnic, în momentul de faţă, şase trenuri.