Ne aflăm la aproape doi ani de activitate a unui grup de lucru care încearcă să arate centățenilor că nu sunt singuri atunci când vine vorba de patrimoniu cultural românesc. Și totuși în acești doi ani de zile s-au petrecut multe lucruri care celor interesati de soarta patrimoniului nu le sunt cunoscute.

Am invitat pe unul dintre membrii importanți ai proiectului 112patrimoniu, arh. Dorothee Hasnaș, să ne răspundă lacâteva întrebări care sunt convins că sunt pe buzele multora.

Platforma a aparut in 2021 la initiativa studentilor de anul VI ai Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, pe langa Grupul de Lucru Patrimoniu al OAR București coordonat de arh. Iulia Stanciu.

Experiența din 2020 a Grupului de Lucru Patrimoniu al OAR București coordonat de arh. Iulia Stanciu a demonstrat utilitatea organizării unui stagiu de practică în cadrul căruia șase studenți ai UAUIM împreuna cu coordonatorii lor identificat necesitatea unui proiect de alertare și educare de tip 112 Patrimoniu, și ca urmare necesitatea organizării platformei 112 Patrimoniu (112patrimoniu.ro), proiect pentru care ni s-a alocat finanțare din Timbrul de Arhitectură in martie 2021.

  • De unde apropierea 112 (nr de urgență) si patrimoniu?

Numele care indica urgenta a fost chiar ideea studentilor. Patrimoniul este intr-o stare critica in Bucuresti, pentru ca a fost neglijat timp de 30 de ani, in timp ce se taraganau procesele de retrocedare. De multe ori proprietarii ajungeau sa nu mai aiba bani sa isi refaca casele cu greu castigate inapoi, dupa 50 de ani de exploatare din partea statului, cu intretinere lipsa spre deloc, intrucat nimeni nu doreste sa cheltuie pe un bun a carui proprietate este incerta. 

Adesea imobilele erau cumparate in litigiu, cu intentia clara de a le inlocui cu noi dezvoltari imobiliare care nu tin cont de regulamentul zonei. Astfel imobilele s-au degradat treptat pana intr-un punct in care ajunge sa fie mai plauzibila in ochii tuturor demolarea, in locul restaurarii.

  • De ce considerati ca a fost necesara o asemenea platformă? Ce probleme încearcă să rezolve?

In Bucuresti exista 98 de zona protejate, fiecare cu regulamentul sau specific. Exista legea 50, numita legea locuintei, care reglementeaza suprafete si alte conditii de locuire. Exista urbanism cu PUZ, POT si CUT, apoi codul patrimoniului, lista monumentelor istorice, exista serviciul de urbanism al primariei municipiului Bucuresti, care te poate ajuta sa navighezi prin hatisul de informatii necesare repararii fatadei unui imobil istoric. Exista Directia de Cultura a Municipiului Bucuresti, care aproba sau respinge modificari asupra imobilelor de patrimoniu sau in zone protejate. Exista studii istorice, care explica valoarea unui monumente si stabilesc ce trebuie pastrat si mentinut la ele. Despre toate acestea poti afla la noi pe platforma.

Si, in cazul in care observi distrugeri aduse patrimoniului, poti trimite o sesizare din platforma noastra. Noi o trimitem mai departe catre autoritatile competente. Merita sa o faci, pentru ca patrimoniul este o resursa neregenerabila. Salvand o casa, salvez memoria unui loc.

Pe platforma 112Patrimoniu.ro au fost primite numai în primele 4 luni 69 de sesizări, din care 50 publicate (aprobate), site-ul fiind accesat de 3500 de ori in ultima luna. Au fost încărcate 9 studii istorice, sunt oferite informatii educationale despre gestionarea patrimoniului (legislatie specifica, exemple de bune practici, etc.)