În prezent, femeile cheltuiesc sume uriașe de bani și efort ca să arate cât mai atractiv și pentru a se conforma standardelor de frumusețe. Dar ceea ce erau nevoite să facă femeile din epocile trecute, nu are echivalent.

1. Epoca Renașterii – frunți epilate

In timpul Renasterii a fost considerat frumoasă fruntea nefiresc rotunjită şi lată. Prin urmare, aproape toate fetele şi-au ras părul de pe frunte. Și apoi a devenit la modă rasul complet al genelor.

2. Al Doilea Război Mondial – desenarea dresului

În timpul al doilea război mondial, picioarele goale ale femeilor au fost considerate indecente, dar nu toţi aveau bani pentru  dresuri. Din acest motiv, majoritatea vopseau picioarele cu vopsea specială, creând iluzia dresului. Femeile mai înstărite îşi puteau permite  seara să  spele vopseaua, pentru ca pielea să respire, iar cele mai sărace o purtat-o până când dispărea, cu toate că vopsea le cauza alergie.

3. Bandajarea picioarelor în China

În tradiția chineză era considerată frumoasă talpa femeiască în miniatură . Bandajarea picioarelor a început în secolul al XIII-lea – fetele în vârstă de 5 ani bandajau strâns  piciorul pentru ca acest să nu-şi mărească dimensiunea. Acest lucru a condus la o deformare teribilă a oaselor și a articulațiilor, mulți au pierdut capacitatea lor de a merge în principiu. Dar frumusețea și, în consecință, probabilitatea unei căsătorii reuşite, erau mai importante.

4. Străvechii mayaşi schimbau forma craniului

Mayașii au avut propriile lor idei despre frumusețe, în special – cu privire la forma craniului. Linia de la vârful nasului până la partea de sus a capului ar trebui să fie foarte dreaptă, așa cum am înțeles, total contrar anatomiei umane. Copii de mici erau strânşi legat în jurul capului, în frunte și tâmple bandajaţi cu frânghie sau strânşi cu o scândură. Oasele moi îşi  schimbă cu ușurință forma chiar și sub o ușoară presiune, și în funcție de vârstă, la trei ani idealul era atins aproape de toţi copiii.

5. China antică – creşteau unghiile mâinilor

Femeile și bărbații din acea perioada îşi creşteau unghiile  – cu atât mai mult, cu atât mai bine. Cel care avea unghiile  lungi era considerat un om înțelept!  Membrii clasei privelegiate, cu ajutorul unghiilor artificiale, purtau discuții cu zeii, ceea ce era , în opinia majorității, imposibil pentru cetățenii obișnuiți.

6. Grecia antică – sprâncenete unite

În Grecia antică, sprâncenele unite erau considerate un semn de origine aristocratică. Iar cei care nu au avut șansa de le a avea de la natură, încearcă să şi le deseneze cu cărbune sau chiar să lipească pe frunte  pene de  la păsări.

7. Dinţi „retezaţi” în Epoca Renaşterii

La raderea frunţii şi pensarea sprâncenelor Epoca Renaştere nu s-a oprit, şi a cerut de la fete … să scurteze dinții! Frumoasele trebuiau să reteze smalţul, astfel încât dinții din față să aibă forma aproximativ  a unui  pătrat.

8. Picioare bărbăteşti

În Evul Mediu cu picioarele nu sa lăudau nici femeile, nici bărbații. Ei purtau ciorapi albi. Mușchii gambei dezvoltaţi erau consideraţi frumoşi. Mulţi Cavalieri foloseau chiar tampoane speciale pe gambă.

9. Aluniţe false

Cu privire la statutul social al femeilor din secolul al XVIII-lea, bărbaţii puteau judeca după aluniţele desenate pe feţele femeilor în pas cu moda. Dacă era desenată pe buza superioară – femeia așteaptă o propunere de căsătorie, și pe obrazul stâng, de exemplu – ea este o văduvă.

10. Decolteu vascular

În Anglia secolului al XVII-leaera în vogă  la un decolteu adânc , cu o piele de culoare pală să se vadă vasul sangvin. Și femeile cu creion albastru desenau venele de pe gât, piept și umeri.

Citește și: Practici otrăvitoare pentru un ten alb de-a lungul istorie