Se lucrează de zor la Cazinoului din Constanța. Între 90 și 100 de oameni sunt zilnic pe șantier. Se sudează, se tencuiește, se creează decorațiuni din rigips. Un șantier cum n-a mai văzut Cazinoul de circa 30 de ani. La finalizarea lucrărilor, clădirea va avea cinematograf, muzeu și sală de bal. Finanțarea asigurată este de aproape 57 milioane de lei , precizeaza www.ct100.ro

Vineri, 29 ianuarie, ministrul Dezvoltării Regionale, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, și primarul Constanței, Vergil Chițac, au vizitat obiectivul, pentru a vedea cum stau lucrurile.

Întrebat despre ce părere are despre modul de realizare a lucrărilor și despre cum vede el utilitatea acestei clădiri emblematice ale Constanței, primarul Chițac a asemănat Cazinoul Constanța cu Bricul Mircea, un alt simbol important al orașului de la malul mării.

„Am avut ocazia să mă bucur de Cazino. Este una dintre cele mai importante investiţii ale Guvernului, nu doar prin valoarea financiară de 56,6 milioane lei, dar mai ales prin valoarea istorică. Cazinoul va fi un punct de atracţie al litoralului“, a declarat ministrul.

Acesta a precizat că lucrările la exterior vor fi gata la mijlocul acestui an, iar construcţia va fi dată în folosință în cea de-a doua parte a anului viitor.

Vergil Chițac: „E motiv de optimism”

Primarul Constanței, Vergil Chițac, a apreciat ritmul lucrărilor.

Am o părere foarte bună, față de vizita mea din vară, este clar că au evoluat foarte mult. E motiv de optimism pentru mine, eu fac parte din generația care a vizitat foarte des Cazinoul pe vremea când era operațional. Cei tineri, din păcate, nu știu lucrul ăsta. După atâta amar de vreme, când el a fost lăsat în paragină, e bine că se întâmplă lucrul acesta și iată că Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării Regionale a transformat proiectul acesta dintr-unul local în unul național. Din punct de vedere ingineresc, aceasta este o clădire nouă, pentru că s-au făcut intervenții masive la zona de rezistență, pentru că materialele folosite sunt altele și sunt speciale, pentru că zona aceasta este expusă mediului marin, iar toate instalațiile vor fi noi, moderne. Această clădire este un cazino nou, continuatorul cazinoului de la 1910, așa cum Bricul Mircea este continuatorul celui de la 1882. Bricul Mircea și Cazinoul Constanța sunt primele două branduri și simboluri ale Constanței”.

Edilul a mai spus că, după reabilitare, Cazinoul ar trebui să se autoîntrețină.

Utilitatea este cea pentru care s-a făcut nota de fundamentare. Din câte am înțeles, utilitatea este mai mult culturală. Dar trebuie să gândim și în termeni economici, pentru că, la un moment dat, clădirea va fi gata, ea va cheltui bani pentru a fi funcțională, iar atunci va trebui să vedem de unde scoatem banii ăștia. Va trebui să facem într-o așa manieră încât să producă și ea bani, iar dacă nu, va trebui să scoatem bani din bugetul local, iar asta nu e bine. Dacă vom avea și un stadion Farul, și vom avea, dacă vom avea și o sală polivalentă, fără a gândi și în termeni economici ca aceste active să facă bani, atunci sigur că vom fi nevoiți să luăm bani de la bugetul local și nu vom mai avea bani pentru investiții. Îmi pare rău că trebuie să o spun, dar trebuie să fim pragmatici, trebuie să gândim și în termeni comerciali tot ceea ce facem”, a explicat primarul Vergil Chițac.

Se construiesc decorațiuni noi din ipsos. Lucrările sunt migăloase, durează luni de zile, pentru că trebuie făcute matrițe speciale pentru fiecare în parte. Cele existente erau distruse și nu mai pot fi folosite

Ministrul mediului a precizat că în Cazinou vor fi o sală de evenimente, un muzeu, o sală multifuncţională de cinema, dar şi una de bal.

Finanțarea asigurată este de aproape 57 milioane de lei și provine de la Compania Națională de Investiții, adică de la bugetul de stat.

PERICOL

Petre Badea, reprezentantul consorţiului de firme care se ocupă de renovarea Cazinoului a dezvăluit faptul că structura de rezistenţă a construcţiei era grav afectată. Tencuielile executate în anul 1910, atunci când a fost inaugurat Cazinoul, a fost distrusă de acţiunea mediului marin. „Acestea erau acoperite de un strat în anii 80, atunci când au fost realizate lucrări de renovare. Era un risc foarte mare de prăbuşire a planşeului, pe anumite suprafeţe, în cazul unui cutremur cu o magnitudine de peste şase grade pe scara Richter.“, a precizat Petre Badea.