Deși este un simbol al monarhiei si al statului român, Castelul Peleș stă să cadă din cauza infiltrațiilor. Deși restaurarea ar trebui să fie o prioritate zero pentru autorități, lucrurile nu stau deloc așa.

Castelul are 3.220 m2, 160 de camere, 30 de săli de baie, 2.330 de corpuri de iluminat iar pentru construcția lui au lucrat mii de arhitecți, proiectanți, zidari, fierari, din peste 30 de țări și 20 de etnii, timp de 30 de ani.

La momentul zidirii sale, costurile totale de construcție ale Peleșului s-au ridicat la 16,4 milioane lei aur, echivalentul a 120 de milioane de dolari în zilele noastre. Castelul Peleș este nestemata de pe coroana întregului complex Peleș, cel mai vizitat loc din România, locul unde s-au născut regii Carol al II-la și Mihai I.

Construcția Peleșului a început în 1875 la un an de la moartea micii principese Maria, singurul copil al primului cuplu regal Carol I si Elisabeta. Domnitorul e hotărât să folosească, pe cât posibil, materiale care proveneau din zonă. Zidăria a fost făcută cu pietriş din râul Prahova, piatra a fost extrasă din carierele de la Piatra Arsă şi Luna Mare, în apropierea Mănăstirii Brebu, piatra verde a fost adusă de la Slănic, lemnul a fost tăiat din pădurile din vecinătate, iar cărămizile au fost coapte chiar pe şantier.

Războiul pentru Independenţă din anii 1877-78 întrerupe lucrările de la Peleș. Ele sunt reluate intens în primăvara lui 1879. La 10 mai 1881, Carol I este înscăunat Rege, iar cuplul regal se mută la Pavilionul de Vânătoare (Foişorul), unde lucrările fuseseră deja finalizate. Acolo se va naște, peste 40 de ani, la 25 octombrie 1921, Regele Mihai.

În toamna lui 1883, castelul şi dependinţele sunt terminate. Inaugurarea oficială a Castelului Peleş ca reşedinţă regală are loc la 25 septembrie/7 octombrie.

Până în 1948, Castelul Peleş a fost reședință a Familiei Regale. În 1948 face parte din propritățile confiscate de regimul comunist. Imediat după plecarea Regelui Mihai și a Reginei Mamă, la 3 ianuarie 1948, domeniul a rămas la dispoziția oficialilor comuniști. Până în 1953 când castelul Peleș a devinit muzeu au dispărut multe piese. Mai târziu, Nicolae Ceaușescu este fascinat și el de domeniu, dar și de aerul de legitimitate pe care i l-ar fi dat asocierea cu regii României și și-ar fi dorit să stabilească aici o reședință de protocol.

În 1975, este închis accesului publicului. Teoretic, pentru reamenajare. Va rămâne așa până după Revoluție. Din cauza neaerisirii și umezelii, o ciupercă de lemn atacă grinzile clădirii. Istoria consemnează că soților Ceaușescu li s-ar fi spus că aceasta este extrem de dăunătoare pentru sănătate. Cuplul Ceaușescu și-au petrecut o singură noapte la Peleș, dar nu în clădirea principală, ci la Foișor.

În 1990, Peleşul şi Pelișorul sunt redeschise publicului larg. Iar în 2006-2007, în urma unei serii lungi de negocieri, guvernul român retrocedează castelul Regelui Mihai I de România. La 5 iunie 2008, Regele Mihai se întoarce după 60 de ani la castel, în Joia de Înălțare.

În prezent, în schimbul angajamentului din 2007-2008, că va investi în renovări, statul plătește o chirie între 10 și 21 de mii de euro lunar, dar nu a renovat nimic.

Restaurarea este un proces de care Castelul Peleș are urgentă nevoie. Cele mai importante sunt terasele care înconjoară edificiul. Acestea sunt afectate de infiltrații, iar ele sunt cele care susțin întreaga construcție.

Mai mult decât atât, acoperișurile Castelului Peleș sunt degradate și acum plouă în interior. În aceeași situație este și Castelul Pelișor.

Abia în 2021 statul a început să recupereze timpul pierdut. Acum este în curs o licitație pentru stabilirea proiectantului teraselor.

Până stabilesc proiectantul, autoritățile trebuie să facă o nouă licitație pentru constructor. Cel mai probabil, în toamna anului 2022 vor avea o viziune de ansamblu asupra tuturor lucrărilor care trebuie să fie făcute.

Suma necesară estimată pentru refacerea întregului complex se ridică la 100 de milioane de euro.

Chiar dacă Peleșul se degradează, autoritățile nu se grăbesc să ia măsuri rapide, asta pentru că Familia Regală ar avea de plătit acum un impozit de 500 de mii de euro pe care îl contestă în instanță. Totuși pentru cele șase decenii în care Familia Regală a fost deposedată ilegal de domeniul Peleș, statul român nu a plătit nicio despăgubire compensatorie.