Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci este renumită lumea întreagă din mai multe motive, printre care zâmbetul enigmatic şi identitatea nedescoperită a femeii. Dar acesta nu este singura lucrare a artistului învăluită în mister.
Deşi Mona Lisa este cea mai cunocută operă a lui Leonardo da Vinci, „Cina cea de taină“ este considerată cea mai importantă lucrare a pictorului. Afost pictată între 1495 şi 1498 şi înfăţişează scena biblică în care Iisus cu ucenicii săi iau împreună ultima masă. Lucrarea se află pe un zid al bisericii Santa Maria della Grazie din Milano, şi este, de asemenea, o enigmă.
Una dintre teoriile despre mesajele ascunse din pictură, abordată în cartea „The Templar Revelation“, Lynn Picknett şi Clive Prince, este că Apostolul Ioan, aflat în stânga lui Iisus nu este Ioan, ci o femeie, nimeni alta decât Maria Magdalena. Alţii văd o asemănare foarte mare între Ioan şi figura Mona Lisei, tablou pictat 5 ani mai târziu.
Iuda a vărsat sarea
Speculaţiile despre simbolism în lucrările de artă sunt abundente. De exemplu, mulţi cercetători au discutat despre semnificaţia recipientului de sare vărsat lângă cotul lui Iuda. Sarea vărsată ar putea simboliza ghinionul sau pierderea.
Savanţii au remarcat şi alegerea mâncării de către Da Vinci. Un alt mesaj s-ar ascunde chiar în mâncare, căci peştele de pe masă pare să fie hering sau anghilă. În italiană, cuvântul pentru anghilă este „aringa“, iar un alt cuvânt, care se pronunţă exact la fel, „arringa“, înseamnă îndoctrinare. În dialectul nordic, heringul este „renga“, dar acesta are şi un alt înţeles: descrie şi pe cineva care neagă religia. Acest lucru s-ar potrivi cu profeţia lui Iisus conform căreia, până în zori Apostolul Petru (fost pescar) se va lepăda de el de trei ori. Leonardo ar fi putut transmite şi un mesaj numerologic. Cei prezenţi la masă sunt aşezaţi într-un model: 3-3-1-3-3.
Iisus, simplu muritor?
Înainte de Leonardo da Vinci au existat sute de picturi cu tema „Cina cea de taină“. Deşi numeroase opere anterioare au ilustrat aceeaşi scenă, există totuşi o diferenţă crucială. În versiunile anterioare, Iisus şi discipolii lui erau pictaţi cu halouri şi, prin aceasta, erau ridicaţi la rangul de sfinţi. În versiunea lui Da Vinci, niciunul nu are halou, iar mesajul transmis poate fi că l-a considerat pe Iisus un simplu muritor, nu o divinitate.
Mai mulţi muzicieni au speculat că un în pictură ar fi ascunsă o coloană sonoră acompaniatoare, potrivit Agerpres. În 2007, muzicianul italian Giovanni Maria Pala a creat un cântec sumbru cu durata de 40 de secunde folosind note muzicale despre care se presupune că ar fi codificate în celebra pictură realizată de Da Vinci.
Chiar şi cu toate aceste teorii şi mistere ce o înconjoară, „Cina cea de taină“ rămâne una dintre cele mai admirate, mai studiate şi mai copiate picturi din istoria omenirii.
10 detalii mai puin cunoscute despre Cina cea de Taină
Site-ul mentalfloss.com prezintă detalii mai puțin cunoscute despre această capodoperă renascentistă.
1.Este mai mare decât ați crede!
Nenumărate reproduceri au fost realizate de-a lungul secolelor, cu diverse dimensiuni, însă lucrarea originală are mărimile următoare: 4,5 metri x 8,8 metri.
2. “Cina cea de Taină” captează un moment culminant.
Toată lumea știe că pictura descrie ultima masă luată de Iisus alături de apostoli înainte să fie capturat și crucificat. Mai precis, Leonardo da Vinci a dorit să surprindă momentul în care Iisus le-a dezvăluit discipolilor că unul dintre ei urma să îl trădeze, completat cu reacțiile acestora, care variau de la șoc la furie. În interpretarea lui Da Vinci, momentul a avut loc chiar înainte de crearea euharistiei, când Iisus își întinde mâinile spre pâine și un pahar cu vin, care reprezintă simboluri-cheie ale sacramentelor creștine.
3. Nu o veți găsi într-un muzeu
“Casa” ei permanentă este o mănăstire din Milano, iar deplasarea în alte zone ale lumii ar fi o chestiune cel puțin dificilă.
4. Deși a fost pictată pe un perete, nu este o frescă
Frescele sunt pictate pe ipsos ud. Însă Leonardo da Vinci a renunțat la acea tehnică tradițională din mai multe motive. Mai întâi, dorea să obțină o luminozitate crescută în raport cu aceea permisă de metoda frescelor. Însă cea mai mare problemă a frescelor – așa cum considera Da Vinci – consta în faptul că îl obligau pe pictor să se grăbească pentru a-și termina opera înainte ca ipsosul să se usuce.
5. Leonardo da Vinci a folosit o metodă complet nouă pentru viitoarea sa capodoperă
Dorind să aibă tot timpul de care avea nevoie pentru a desăvârși fiecare detaliu, Da Vinci și-a inventat propria tehnică, folosind vopseluri de tip tempera, aplicate pe piatră.
6. Foarte puține dintre tușele de pensulă originale ale lui Da Vinci au supraviețuit până astăzi
Deși pictura în sine a fost apreciată în epocă, experimentul tempera-pe-piatră al lui Da Vinci a fost un eșec. Până la începutul secolului al XVI-lea, pictura începuse să se exfolieze și să se degradeze. Apoi, la 50 de ani după finalizarea ei, “Cina cea de Taină” era o ruină în comparație cu perioada sa de glorie. Primele tentative de restaurare i-au făcut și mai mult rău. Vibrațiile provocate de bombardamentele Aliaților în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au contribuit și mai mult la distrugerea picturii.
În cele din urmă, în 1980, a fost demarat un amplu program de restaurare întins pe durata a 19 ani. “Cina cea de Taină” a fost în sfârșit restaurată, însă a pierdut pe parcursul acestui proces cea mai mare parte din vopseaua ei originală.
7. Un ciocan și un cui l-au ajutat pe Leonardo da Vinci să obțină o perspectivă liniară
Unul dintre detaliile care fac pictura “Cina cea de Taină” să fie atât de uluitoare este perspectiva din care ea a fost pictată, ce pare să invite privitorul să pășească direct în interiorul acelei scene dramatice. Pentru a obține o astfel de iluzie, Da Vinci a bătut cu ciocanul un cui în perete, apoi a legat de el niște sfori pentru a desena anumite puncte de marcaj, care l-au ajutat să creeze unghiurile pe care și le dorea în această pictură.
8. Renovările au eliminat o porțiune din “Cina cea de Taină”
În 1652, o ușă a fost adăugată în holul care duce spre sala în care se află pictura. Construirea ei a dus la eliminarea părții de jos din centrul picturii – inclusiv a zonei în care erau pictate picioarele lui Iisus.
9. Iuda din “Cina cea de Taină” ar fi putut fi pictat după un infractor real
Se spune că toate chipurile apostolilor s-au inspirat din modele reale. Atunci când a trebuit să aleagă chipul trădătorului Iuda (al cincilea de la stânga la dreapta, ținând în mână o pungă cu bani), Leonardo da Vinci a vizitat închisorile din Milano în căutarea infractorului cu cel mai potrivit chip pentru acel personaj.
10. Pictura ar putea să conțină un simbol pascal
În dreapta lui Iisus, Toma stă în picioare, pictat din profil, cu un deget ridicat în aer. Unii au speculat că acel gest dorea să scoată în evidență degetul apostolului Toma, care a devenit un personaj cheie într-o poveste biblică ulterioară, dedicată reînvierii lui Iisus.
Toma nu credea ceea ce vedea și a cercetat cu degetul lui rănile lui Iisus pentru ca acea verificare să îl ajute să creadă în renașterea fiului lui Dumnezeu.