În apropiere de Piața Victoriei, la intersecția dintre Calea Victoriei și Strada Sevastopol, se află fosta reședință a avocatului Constantin Cesianu. Casa Filipescu-Cesianu (1892) reprezintă amenajarea unei locuințe mai vechi, din perioada anilor 1846-1850 și este una dintre puținele reședințe aristocratice ale Bucureștilor din la Belle Epoque, rămasă fidelă proiectului inițial. Astăzi clădirea adăpostește „Muzeul Vârstelor”, un muzeu de antropologie urbană, care oferă posibilitatea vizitatorilor să facă o incursiune în trecutul vieţii cotidiene dar și intime, a familiei şi a modul de trai al românilor din ultimii 300 de ani.

Cândva o casă aristocrată la marginea Bucureștiului

În această reședință au locuit câteva familii din aristocrația românească, precum Iancu Filipescu și Maria Ghica Filipescu. În 1892 Constantin Cesianu a extins această reședință aristocratică cu sprijinul arhitectului Leonida Negrescu. Cu acest prilej au fost realizate decorațiile exterioare și acoperișul imperial și a fost amenajat parcul reședinței.
Reşedinţa este mărginită de Strada Sevastopol, stradă ce purta în vechime numele de “Uliţa Filipescului”, deoarece se întindea de-a lungul proprietăţilor acestuia, care la acea vreme erau situate la marginea nordică a orașului. În fapt boierul Iancu Filipescu era unul dintre marii proprietari funciari ai Ţării Româneşti și deținea aceast domeniu încă de la jumătatea sec. al XIX-lea. Uliţa Filipescului, pe care se afla marele cimitir al evreilor sefarzi, desfiinţat în anul 1942, a luat numele de “Strada Sevastopol” după Războiul Crimeei (1853-1856). La intersecţia dintre Podul Mogoşoaiei / Calea Victoriei şi Uliţa Filipescului / Str. Sevastopol se afla una dintre proprietăţile lui Ianku Philippescu, care după 1889 trece în proprietatea lui Costică Cesianu.
Aspectul Casei Filipescu-Cesianu, anterior anului 1892, este necunoscut, însă este evident că soluţia propusă de arhitectul Leonida Negrescu nu modifică radical structura celor două case.
Construcţia reprezintă o casă de locuit, care a rezultat din unificarea a două edificii cu schimbări minore ale planimetriei. Subliniem raritatea exemplarelor specifice casei boiereşti de la începutul secolului al XIX-lea, în fondul arhitectural al oraşului, cele păstrate fiind în general modificate în zonele reprezentative. Imobilul şi Casa Filipescu-Cesianu reprezintă un exemplar ilustrativ pentru casa boierească de la începutul secolului al XIX-lea.
Ar fi totodată de amintit valoroasa “transformare din anii 1892” care, păstrând structura de bază nemodificată, a unificat cele două desfăşurări de spaţii și a schimbat înfățișarea exterioară a clădirii. De asemenea în acest caz avem de-a face cu un exemplar reuşit, tipic pentru decoraţia eclectică de factură academică, ce prezintă elemente din repertoriul neoclasic, lucrare exemplară pentru creaţia arhitectului Leonida Negrescu.

Casa Filipescu-Cesianu înainte de restaurarea din 2016

Conform celor de la descopera.ro, după moartea lui Constantin Cesianu în 1914, imobilul revine urmaşilor acestuia. „Avem mărturia regretatului Neagu Djuvara care ne povesteşte că în 1918, la vârsta de 2 ani, a asistat la o paradă a Armatei Române pe Calea Victoriei, pe care a privit-o de la balconul Casei Filipescu – Cesianu. Era în vizită cu părinţii. Este o amintire foarte, foarte timpurie când a putut asista la o paradă triumfală a armatei române victorioase, la finalul Primului Război Mondial”, a afirmat Vladimir Creţulescu, actualul muzeograf al obiectivului.

Perioada anilor 1893-1933 a fost reprezentativă pentru viața mondenă a Casei Filipescu-Cesianu, însă situația avea să se schimbe în 1935, când Dinu Cesianu vinde casa Societății Române de Radiodifuziune (S.R.R.). Ulterior, aceasta va face un schimb de proprietăți cu Primăria Municipiului București în anul 1939, iar clădirea va ajunge în posesia Muzeului Municipal. Din păcate, clădirea prezenta deja semne de degradare și a fost folosită în perioada 1948-2015 ca un sediu pentru birouri şi depozite. De altfel, se spune că spre finalul anilor 1980, Nicolae Ceauşescu ar fi pus ochii pe casa Cesianu-Filipescu, dorind să o confişte, însă evenimentele din decembrie 1989 i-au zădărnicit planurile.

Muzeul Vârstelor un spațiu expozițional unic

După ce a fost închisă timp de peste șapte decenii, casa Cesianu-Filipescu a intrat într-un amplu proces de restaurare și reconsolidare fiind reinaugurată în decembrie 2016. Astfel, pentru prima oară de la intrarea în patrimoniul Muzeului Municipiului București, este organizat aici un proiect expozițional al cărui obiectiv este de a restitui publicului 300 de ani de istorie a familiei, copilăriei şi vieţii intime. Intitulat Muzeul Vârstelor proiectul prezintă evoluția interiorului urban în București, pentru secolele XVIII și XIX (zona parterului) și secolul XX ( spațiul de la etaj) dar mai ales aspectele ale vieții cotidiene și intime începând cu secolul al XVIII-lea. Fluxul circular de vizitare oferă publicului o călătorie prin timp pentru a observa evoluția modului de locuire la oraș, iar un mare interes este destinat zonelor cu expunere a detaliului casnic. Astfel, sunt alternanțe între restituirea unor interioare de epocă, urmate de spații cu expunere a istoriei mobilierului, serviciilor de masă, a costumelor şi accesoriilor vestimentare, inclusiv o rochie de mireasă care a aparținut unei doamne din înalta societate, obiecte de uz casnic, și evoluția lor pe durata ultimilor 300 de ani.

Sursă foto: muzeulbucurestiului.ro


De asemenea trebuie spus că parcul din vecinătatea monumentului dispune de spații amenajate pentru concerte și piese de teatru servind ca un spațiu de recreere și agrement. Vizitarea muzeului se poate realiza de marți până duminică între 10.00 și 18.00, iar costul unui bilet este de 5 lei.

Surse: muzeulbucurestiului.ro

Become a Patron!