Casa Beiului este o bijuterie de pe malul Mării Negre, moștenită de pe vremea Imperiului Otoman și distrusă de comuniști. Pe buza mării, în zona Plajei la Vii, unde acum este Poarta 4-5 de intrare în Portul Constanţei, se ridica cândva o bijuterie arhitecturală turcească.
Era casa unde beiul înnopta atunci când venea la Kustenge. De pe vremea Imperiului Otoman, Constanţa a moştenit o construcţie importantă. Este vorba de Casa Beiului sau Casa Paşei.
”Beiul, spune arhitectul Radu Cornescu, obişnuia să vină destul de des la Kustenge şi aşa se face că îşi ridicase o casă în stil turcesc. Pe atunci, oraşul de la malul mării era o regiune a Silistrei, acolo unde îşi avea reşedinţa beiul. Reşedinţa lui era la Silistra. După Războiul de Independenţă din anul 1878, când Dobrogea s-a unit cu România, Casa Beiului a fost închiriată de vilegiaturiştii care veneau în concediu la Marea Neagră. Aici, în perioada interbelică se termina Constanţa”.
Locul era frecventat atat de localnici cat si de turisti. In fapt, plaja din Vii era la acea data, singura plaja amenajata si la care ajungea prima linie de cale ferata amenajata in Dobrogea. Nu exista o gara, doar un peron si scarile care duceau jos la plaja.
În perioada comunistă, un fost prim-secretar al Constanţei a vrut să pună în valoare reşedinţa beiului şi să amenajeze o cofetărie şi un bar, însă cel ce a urmat nu a avut aceeaşi inspiraţie. S-a gândit că mai bine o dărâmă şi în locul respectiv să se ridice blocuri de locuinţe. „Cu o macara i s-a luat turnul şi a fost aşezat alături şi asta a însemnat sfârşitul construcţiei“, spune arhitectul.
Imobilul avea o forma de potcoava , iar baza era foarte inalta. Chiar daca avea un singur etaj, casa era foarte inalta. Partea centrala avea cu un acoperiș în formă de turban, așezat deasupra unei cupole pictatata pe interior cu ornamente orientale si citate din Coran.
Minunea turcească s-a degradat şi în cele din urmă a dispărut cu totul. Blocul de locuinţe nu a mai fost construit niciodată. Locatia actuala ar fi intre Centrul de Scafandri si Biserica Sfanta Maria. Pe marginea vaii portului Constanta. Pana spre inceputul anilor 1930, aici se întindea o plajă frumoasă, cu o lățime de circa 15 m.
Locul era frecventat atat de localnici cat si de turisti. In fapt, plaja din Vii era la acea data, singura plaja amenajata si la care ajungea prima linie de cale ferata amenajata in Dobrogea. Nu exista o gara, doar un peron si scarile care duceau jos la plaja.