Cel puţin 11 brăţări dacice din aur descoperite la începutul anilor 2000 în Sarmizegetusa Regia nu au mai putut fi recuperate de autorităţile române, după ce au ajuns pe piaţa neagră. Cea mai recentă acţiune de recuperare a unei spirale dacice datează din 2011.
Din 2011, când cea de-a treisprezecea brăţară dacică de aur traficată pe piaţa neagră a fost adusă în ţară, autorităţile române nu au mai reuşit recuperarea vreunui alt asemenea artefact, deşi confirmau dispariţia altor cel puţin 11 brăţări spiralice din aur.
„Există informaţii, respectiv probe cu privire la unele dintre ele, există imagini ale acestor artefacte, ele sunt puse în urmărire prin Interpol, sunt pe site-ul FBI-ului în Statele Unite şi vom vedea cât de rapid vor fi localizate, unde vor fi localizate şi apoi recuperate. Este o activitate laborioasă care va mai dura”, declara, în 2015, Augustin Lazăr, fostul procuror general al României şi fost şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Imagini cu patru dintre spitalele din aur masiv date în urmărire internaţională sunt publicate şi pe site-ul Poliţiei Române, la rubrica Obiecte furate. Trei dintre artefactele prezentate ar fi fost furate în 27 mai 2001 şi sunt brăţări spiralice, cu câte cinci – şase spire, „din bară plină de aur (24 k), rotundă în secţiune, cu extremităţile lăţite în formă de protomă zoomorfă (lup sau şarpe), decorată cu şase registre vegetale (frunze), care se desfăşoară în partea posterioară capului şi coamei stilizate. Sunt lucrate în tehnica au-repousse (prin ciocănire la rece), cu greutatea cuprinsă între 0,800 – 1,700 kg. Au fost descoperite în situl arheologic Sarmisegetuza – Regia (zona Caprăreaţa) din Munţii Orăştiei, judeţul Hunedoara, potrivit informaţiilor prezentate pe site-ul Poliţiei Române. A patra ar fi fost descoperită în 1999, tot la Sarmizegetusa Regia.
Cum au fost descoperite brăţările dacice
De la începutul anilor ´90, Sarmizegetusa Regia a fost scormonită intens de căutători de comori, iar cele mai valoroase descoperiri, investigate de autorităţi, datează din perioada 1999 – 2001. Atunci ar fi fost scoase la lumină cel puţin 18 spirale de aur masiv, care urmau să fie traficate pe piaţa neagră.
Şase brăţări de aur ar fi fost descoperite în martie 1999 într-o zonă a Sarmizegetusei Regia numită Muchea Cetăţii.
În martie 1999, un tezaur de 800 – 1.000 de monede Lysimah ar fi fost descoperit de căutătorii de comori la 300 metri, nord, de zona sacră a cetăţii Sarmizegetusa Regia. În aceeaşi groapă a braconierii au găsit şi un „şarpe de aur”, precum şi 2.000 monede din argint. Aurul a fost scos ilegal din ţară şi vândut traficanţilor sârbi.
În vara anului 1999, braconierii şi câţiva localnici din satul Luncani au efectuat detecţii în punctul arheologic Dealul Grădiştii – Sub Muchea Cetăţii, în apropiere de incinta sacră de la Sarmizegetuza Regia. Acolo au localizat, susţineau anchetatorii, un tezaur alcătuit din două brăţări dacice din aur, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint. Comoara a fost scoasă din ţară cu ajutorul traficanţilor de antichităţi, ajungând în final în SUA.
În luna mai a anului 2000, braconierii au localizat în „Căprăreaţa”, un loc din arealul Sarmizegetusei Regia, o groapă de cult în care se aflau 10 brăţări spiralice din aur masiv, cu greutatea cuprinsă între 930 -1.200 grame.
Un an mai târziu, în luna mai a anului 2001, echipele de braconieri arheologici au revenit în zonă şi au descoperit o altă groapă de cult amenajată din lespezi de piatră, deteriorată în timp, în care au descoperit trei brăţări spiralice din aur. În ziua următoare descoperirii, au mai fost găsite încă două brăţări similare. Cele mai multe dintre artefacte au fost scoase ilegal din ţară, prin vama Nădlac, traficanţii aurului dacic ascunzându-le în rezervoarele maşinilor.
Cum au fost recuperate 13 brăţări spiralice din aur
Primele patru brăţări dacice au fost răscumpărate în 2007 de la un cetăţean american, cu circa 980.000 de lei.
A cincea a fost predată, în acelaşi an, statului român de către autorităţile franceze, după ce a fost expusă de un cetăţean german la Expoziţia Bienală a Anticarilor, în Paris.
În aceeaşi perioadă, o altă brăţară a fost recuperată în urma unei acţiuni în forţă, de la un hunedorean.
În 2007, alte două spirale de aur au fost aduse în ţară, din Elveţia, iar una – din SUA, după ce statul român a achitat 140.000 de euro, respectiv 60.000 de dolari pentru repatrierea lor.
În 2008, statul român a achitat peste 130.000 de euro pentru a răscumpăra alte două brăţări, de la un cetăţean german.
În 2009, a douăsprezecea brăţară dacică din aur a fost răscumpărată de statul român de la un cetăţean american, cu suma de aproape 70.000 de euro.
În 2011, autorităţile române au recuperat de la un cetăţean bulgar a treisprezecea brăţară spiralică din aur, în greutate de 933,4 gr. furată din Sarmizegetusa Regia. Cheltuielile pentru expertizarea şi repatrierea artefactului au fost de aproape 73.000 de euro.
Zeci de kilograme de aur, de negăsit
Potrivit Ministerului Public, „sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care sau recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.”