Coiful de aur dacic și brățările dacice, furate din Muzeul Drents din Olanda, în ianuarie anul trecut, au fost recuperate. Autoritățile olandeze anunță că au găsit coiful dacic de la Coțofenești, furat în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents. Parchetul din Nordul Olandei și muzeul au oferit detalii într-o conferință de presă la ora 15:00 (ora României).
UPDATE 15:15 – „În urma jafului, am demarat o anchetă cu două obiective: găsirea comorilor de artă și arestarea autorilor”
Parchetul a încheiat acorduri cu suspecții în dosarul furtului de artă pentru recuperarea obiectelor, aceștia colaborând cu autoritățile în vederea restituirii bunurilor, scrie Rtv Drenthe.
Pe lângă Coiful de la Coțofenești, au fost furate trei brățări. Două dintre aceste brățări au fost găsite. Cealaltă brățară este încă căutată.
„Suntem incredibil de încântați de descoperirea coifului de aur de la Cotofenești și a brățărilor”, a declarat un procuror.
„În urma jafului, am demarat o anchetă cu două obiective: găsirea comorilor de artă și arestarea autorilor.”
UPDATE 15:03 – A început conferința de presă de la Muzeul Drents
A început conferința de presă susținută la Muzeul Drents. Polițiștii sunt prezenți nu doar la intrare, ci și lângă piedestal.
Înainte de a începe conferința, directorul muzeului a prezentat artefactele recuperate.
Procurorul-șef din Nordul Olandei este prezent, la fel și doi angajați ai Ministerului Justiției din România. Conferința de presă este transmisă nu doar de RTV Drenthe, ci și în România, scrie presa olandeză.
Ce se întâmplă cu despăgubirea pentru tezaurul furat
În septembrie 2025, Ministerul Culturii anunța că România a primit integral despăgubirea de 5,7 milioane de euro pentru artefactele furate, bani virați la bugetul de stat.
„Muzeul Naţional de Istorie a României a confirmat că suma integrală aferentă poliţei de asigurare, respectiv 5.700.000 de euro, a fost virată de către asigurător, potrivit contractului încheiat între părţi. Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brăţări şi Coiful dacic de la Coţofeneşti”, arată un comunicat al Ministerului Culturii.
Potrivit comunicatului, ultima tranşă, în valoare de 855.000 euro a fost virată în data de 12 septembrie, după ce plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro a fost făcută pe 25 august.
Dacă obiectele vor fi recuperate, suma va trebui returnată asiguratorului, scrie Europa Liberă.
Stirea initiala – Pe surse s-a aflat ca politia olandeza a recuperat coiful de la Cotofenești
Coiful de aur dacic și brățările dacice, furate din Muzeul Drents din Olanda, în ianuarie anul trecut, au fost recuperate, informează presa olandeză.
Poliția din Nordul Olandei și Parchetul din Nordul Olandei au fost solicitate să ofere o reacție. Niciunul dintre ei nu dorește să comenteze. Un purtător de cuvânt al Parchetului face referire la o conferință de presă programată pentru joi după-amiază la Muzeul Drents din Assen. La această întâlnire pentru jurnaliști, „sunt împărtășite evoluții” legate de ancheta privind furtul de artă din muzeu. Aceasta a avut loc anul trecut în noaptea de vineri, 24 ianuarie, spre sâmbătă, 25 ianuarie, notează telegraaf.nl.
Detectivul de artă Arthur Brand spune că coiful de aur românesc furat de la Muzeul Drents a fost recuperat. A auzit acest lucru din rețeaua sa, dar nu vrea să spună cine i-a spus. Brand vorbește despre un „rezultat fantastic”. El bănuiește că acesta a fost obținut prin negocieri. Anterior, surse din Olanda și România au declarat pentru Dagblad van het Noorden că se presupune că comorile furate ar fi fost găsite.
Brand însuși nu a fost implicat în descoperire. „Totuși, de anul trecut, împreună cu poliția, fac presiuni și explic de ce casca a trebuit returnată.” Detectivul de artă era însă convins de ceva vreme că comorile de artă furate nu fuseseră topite.
Descoperirea care a început ca o joacă
Povestea începe în anii 1926–1927, într-un sat aparent banal din Prahova: Coțofenești. Acolo, un grup de copii care păzeau vitele a găsit ceea ce părea o „căciulă ciudată”. Era, de fapt, un coif din aur.
Fără să înțeleagă valoarea descoperirii, copiii au transformat obiectul într-o jucărie. A fost folosit inclusiv ca adăpătoare pentru găini, apoi aruncat pe acoperișul unui coteț. Fragil și maleabil, coiful a fost chiar deteriorat – partea superioară fiind ruptă brutal.
A fost nevoie de intervenția unui adult pentru ca obiectul să fie salvat. Tatăl unuia dintre copii l-a vândut negustorului Ion Marinescu-Moreanu, un pasionat de istorie, care a înțeles imediat importanța piesei.
Salvarea unei comori naționale
Gestul lui Marinescu-Moreanu rămâne unul exemplar: a predat coiful autorităților fără a urmări profitul. Expertiza realizată de arheologul Ioan Andrieșescu a confirmat autenticitatea și valoarea excepțională a artefactului.
Ulterior, obiectul a intrat în patrimoniul statului și avea să devină una dintre piesele-emblemă ale Muzeul Național de Istorie al României.
O capodoperă a lumii getice
Datat în jurul anilor 450–400 î.Hr., coiful aparține culturii getice din perioada La Tène. Realizat din aproximativ 750 de grame de aur, obiectul impresionează prin rafinament și simbolism.
Decorul său este complex:
- ochii frontali mari, cu rol apotropaic (de protecție),
- scene mitologice și ritualice,
- animale fantastice precum grifonii,
- reprezentări de sacrificiu și figuri hibride.
Forma și dimensiunile sugerează că nu era destinat luptei, ci ceremoniilor – probabil purtat de un lider sau o căpetenie.
Între geți, sciți și mituri identitare
Coiful oferă o perspectivă rară asupra unei lumi de tranziție. Cultura care l-a produs se află între universul tracic și influențele sciților, într-o perioadă în care geții abia intrau în istorie.
Menționați pentru prima dată de Sofocle și descriși ulterior de Tucidide, geții erau recunoscuți pentru stilul lor de luptă și pentru legăturile culturale cu lumea nord-pontică.
De-a lungul timpului, simbolistica acestui coif a fost reinterpretată și chiar instrumentalizată – inclusiv în perioada comunistă, când imaginea sa a fost popularizată în filme istorice precum Dacii sau Columna.
Un simbol care nu încetează să fascineze
Astăzi, Coiful de la Coțofenești nu este doar o relicvă arheologică. Este un simbol al continuității, al identității și al fragilității patrimoniului.
De la joaca unor copii, la vitrina unui muzeu și până la incidente internaționale recente, drumul acestui artefact este, în sine, o lecție de istorie.
