Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a anunțat descoperirea a 34 de morminte din epoca romană, identificate în urma cercetărilor arheologice preventive desfășurate pe amplasamentul Spitalului Municipal din Constanța — o zonă situată în interiorul necropolei antice a Tomis.
Ceea ce a început ca o evaluare de rutină, necesară pentru modernizarea infrastructurii, s-a transformat într-una dintre cele mai importante descoperiri arheologice urbane din ultimii ani de pe litoralul românesc al Mării Negre.
O necropolă sub orașul modern
Perimetrul cercetat se află în zona arheologică protejată a necropolei orașului antic Tomis, important centru greco-roman de pe țărmul vestic al Mării Negre. Tomis a fost un port strategic și un pol urban major în provincia romană Moesia Inferior, cunoscut inclusiv ca locul de exil al poetului Ovidius.
Pentru că spitalul este amplasat într-un sit clasat, legea patrimoniului a impus efectuarea cercetărilor preventive înaintea continuării lucrărilor. Investigațiile de teren s-au desfășurat în două etape, între septembrie 2025 și februarie 2026, cu avizul Ministerului Culturii.
În ciuda întreruperilor cauzate de lucrări de demolare și a condițiilor structurale periculoase din zonă, arheologii au realizat 39 de zile de săpături efective în perimetrul stabilit.
Ceea ce au descoperit schimbă substanțial imaginea practicilor funerare romane la Tomis.
Catacombe, înmormântări multiple și amfore africane
Echipa a documentat 34 de morminte datate în epoca romană, unele dintre ele conținând înhumări multiple dispuse în structuri de tip catacombă. Aceste camere funerare subterane indică o arhitectură organizată, nu simple înmormântări izolate, sugerând tradiții familiale sau comunitare bine structurate.
Un număr semnificativ de morminte au oferit inventar funerar:
- podoabe personale și bijuterii
- vase din sticlă
- monede
- o cantitate remarcabilă de ceramică, în special amfore africane
Prezența amforelor africane este deosebit de relevantă. Aceste recipiente de transport, utilizate frecvent pentru vin sau ulei de măsline, indică legături comerciale solide între Tomis și Africa de Nord în perioada romană. Descoperirea lor în contexte funerare poate reflecta atât prosperitatea economică, cât și simboluri de statut și identitate.
Două descoperiri excepționale: o inscripție grecească și un umbo de scut de paradă
Dintre toate piesele descoperite, două ies clar în evidență.
Prima este o inscripție în limba greacă, datată în secolul al III-lea p.Chr., care atestă existența unei asociații religioase la Tomis. Deși textul este încă în curs de analiză, valoarea sa epigrafică este majoră: documentează organizarea spirituală și socială a orașului în perioada romană. Astfel de asociații funcționau atât ca structuri devoționale, cât și ca rețele de solidaritate urbană.
A doua descoperire este un umbo — elementul metalic central al unui scut de paradă. Spre deosebire de scuturile utilizate în luptă, cele de paradă aveau un rol ceremonial, asociat prestigiului și, posibil, onorurilor militare. Prezența unui asemenea obiect într-un context funerar este extrem de rară și ridică întrebări privind statutul celui înmormântat: ofițer decorat? membru al unei elite urbane cu rol militar? Analizele viitoare ar putea oferi un răspuns.
Împreună, aceste două piese ridică nivelul științific al descoperirii.
Săpături în condiții de risc
Cercetarea nu s-a desfășurat în condiții facile. Arheologii au lucrat într-un context extrem de periculos, marcat de demolări în curs și de instabilitatea clădirilor învecinate, inclusiv a unei construcții încadrate în clasa de risc seismic Rs1.
La un moment dat, documentele oficiale au consemnat că siguranța personalului nu putea fi garantată. Muzeul a suspendat temporar lucrările în zonele cele mai expuse, reluând intervențiile după implementarea măsurilor de protecție. Chiar și în perioada de suspendare, specialiștii au revenit pentru a recupera materialele deja expuse și pentru a completa documentația topografică.
Săpăturile au continuat în condiții de iarnă, cu temperaturi sub zero grade, ploaie, ninsoare și îngheț al solului — toate consemnate în jurnalul zilnic de șantier.
Instituția a subliniat că eventualele întârzieri nu pot fi imputate activității arheologice, deoarece cercetarea preventivă are un calendar imprevizibil, dependent de descoperirile subterane.
Tomis, orașul cu straturi suprapuse
Terenul Spitalului Municipal se află și în zona de protecție a monumentului funerar târziu-roman cunoscut drept „Cavoul cu Orant”, datat în secolul al IV-lea, decorat cu imagini creștine. Contextul confirmă încă o dată densitatea istorică a acestui sector urban.
Tomis a evoluat de la colonie grecească la capitală provincială romană. În secolul al III-lea — perioada inscripției recent descoperite — orașul era un centru activ, marcat de comerț intens, pluralism religios și practici funerare complexe.
Noile descoperiri oferă dovada arheologică directă a acestei realități.
Cum rescrie această descoperire istoria Tomisului antic
Arheologia urbană operează adesea sub presiunea dezvoltării moderne. Cazul de la Constanța demonstrează însă că cercetarea preventivă poate scoate la lumină capitole esențiale, ascunse sub infrastructura contemporană.
Cele 34 de morminte romane, inscripția grecească din secolul al III-lea și rarul umbo de scut de paradă oferă date noi despre:
- arhitectura funerară din vestul Mării Negre
- conexiunile comerciale dintre Tomis și Africa de Nord
- organizarea religioasă a orașului
- cultura elitei și posibilele structuri militare locale
Pe măsură ce analizele de laborator asupra resturilor umane, inscripțiilor și artefactelor continuă, cercetătorii estimează că vor putea rafina cronologia sitului și vor clarifica profilul demografic și social al comunității romane din Constanța.
Pentru moment, descoperirea reprezintă un reper major pentru patrimoniul arheologic al României — și o dovadă că sub orașul modern, Tomisul antic rămâne încă în mare parte nedescoperit.
Sursa: Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța
