Ridicat la jumătatea secolului al XIX-lea, castelul a aparţinut familiei grofului Bay Ferencz, responsabil pentru masacrul horthyst din 9 septebrie 1940.
Lăsat în paragină din dorinţa de a-l face să dispară de pe faţa pământului şi, odată cu el, să dispară orice urmă care aminteşte localnicilor despre masacrul din 1940, când zeci de români şi evrei au fost ucişi din ordinul grofului Bay Ferencz, Castelul din Treznea a fost demolat.
De-a lungul anilor, autorităţile locale au făcut mai multe demersuri în vederea declasării castelului din Lista Monumentelor Istorice, care să le permită să îl pună la pământ. În vara anului trecut, oficialii Ministerului Culturii au aprobat solicitarea, astfel că zilele trecute, s-a dat liber la buldozere.
Citeste articolul Dacă un monument a aparţinut unui criminal de război, credeţi ar trebui demolat? Cazul castelului Bay
Mai multe imagini cu castelul în splendoare lui, dar şi cu mormanul de moloz lăsat în urmă de buldozere au fost postate pe reţelele de socializare de către Horaţiu Cociş, cercetător ştiinţific la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău şi cel care coordonează un proiect de digitizare a monumentelor istorice din judeţul Sălaj.
“Aici a fost cândva castelul Bay din Treznea… Ura, absurdul, inconştienţa, incultura şi dezinteresul postdecembrist de la centru la periferie au învins. Ceea ce a fost odată castelul Bay din Treznea, ridicat undeva spre mijlocul secolului al 19-lea, a ajuns o grămadă de moloz. Unic prin elementele arhitecturale, nedorit din cauza participării sale pasive la un episod local sângeros, castelul a fost subiectul şi obiectul unei distrugeri lente dar dorite. De acum putem sta liniştiţi.
Castelul ucigaş a fost înfrânt iar infamul grof Bay a fost distrus pe vecie, memoria românilor şi evreilor masacraţi în 9 septembrie ’40 fiind cinstită printr-un act de inconştienţă crasă. Ne mai rămâne (ca de obicei) să ne resemnăm în faţa faptului împlinit să rotim un model 3D…nu prea se poate intra cu buldozerul in Sketchfab”, a scris Cociş în dreptul fotografiilor.
Replică a Punţii Suspinelor din Veneţia
În 2016, primarul din Treznea, Cristian Oros, declara pentru “Adevărul” că “imobilul este o pată neagră pentru comunitate, o rană ce nu s-a închis încă” şi că administraţia locală nu dispune de fondurile necesare pentru a asigura partea de cofinanţare într-un eventual proiect pe bani europeni, care să permită reabilitarea monumentului.
Ridicat la jumătatea secolului al XIX-lea, castelul a aparţinut familiei grofului Bay Ferencz, fiind o construcţie în stil neo-baroc. Din punct de vedere arhitectural, castelul a avut două corpuri principale şi mai multe turnuri, corpurile fiind legate între ele de o replică a Punţii Suspinelor din Veneţia. După fuga din 1944 a grofului Ferencz Bay, responsabil pentru masacrul horthyst din 9 septebrie 1940, castelul este transformat în sediu CAP. În 1990, castelul era funcţional, însă a fost lăsat în paragină din dorinţa de a-l face să dispară de pe faţa pământului şi, odată cu el, să dispară orice urmă care aminteşte localnicilor despre masacrul din 1940. “Castelul acela trecut prin 100 de ani de istorie până când groful Bay s-a hotărât să facă masacrul. Nu e vina monumentului. Dar oamenii leagă ideologic, mai mult sau mai puţin conştient, acel episod de existenţa castelului şi îl vor categoric jos”, a mai spus Horaţiu Cociş.