Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița în colaborare cu Muzeul Municipiului București și cu Universitatea din București a organizat miercuri, 29 Iunie 2022, Ziua Porților Deschise la situl arheologic Gumelnița (ediția a V-a).
„Situl de la Gumelnița din județul Călărași este binecunoscut specialiștilor și marelui public prin prisma așezării de tip tell de aici, care este și situl eponim al culturii Gumelnița. Situl este compus din așezarea de tip tell aparținând comunităților gumelnițene, din două necropole corespunzătoare așezării respective, iar în proximitate sunt semnalate și alte locuiri atribuite eneoliticului timpuriu (cultura Boian, faza Vidra), eneoliticului final (o necropolă Cernavoda II), epocii bronzului (o așezare atribuită culturii Tei), primei epoci a fierului sau culturii Dridu, informează un comunicat al Muzeului Civilizației Gumelnița.
Gumelnița este numele dat de arheologi unei culturi neolitice din a doua jumătate a mileniului V î.Hr. Aria de răspândire a culturii cuprinde Muntenia, pe locul fostei culturi Boian, Dobrogea, pe teritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia, precum și Bugeacul.
Spre sud, cultura Gumelnița a ocupat majoritatea Bulgariei, atât la nord cât și la sud de Balcani, unde estre cunoscută sub numele de Kocadermen-Karanovo VI, ajungând până la Marea Egee în nordul Greciei.
Așezările de tip tell din această perioadă sunt plasate în locuri bine protejate natural, de regulă în lunca râurilor, în apropierea teraselor sau pe pantele lor. Un tell reprezintă o colină artificială creată de mai multe generații de oameni care au trăit și au reconstruit în același loc. De-a lungul timpului, nivelul a crescut, formând o movilă.
Evoluția culturii Gumelnița-Kocadermen-Karanovo VI s-a încheiat progresiv odată cu sosirea la Dunăre a triburilor culturii Cernavodă I, considerate de către numeroși cercetători ca fiind primi indo-europeni. Dacă evoluția culturii Gumelnița s-a terminat brusc în această zonă, ea a continuat timp de cel puțin un secol în alte regiuni prin faza Gumelnița B.
