Rusaliile, numite și Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh, se sărbătoresc la cincizeci de zile după Paște. În calendarul ortodox, de la această zi, numită și Duminica Mare (Duminica Rusaliilor), se numără celelalte duminici din an.
Tradițiile și obiceiurile legate de Duminica Rusaliilor, diferă de la o zonă la alta, scrie Muzeul de Etnografie Brașov, pe pagina de Facebook a instituției.
Astfel în satul Șona, aflat pe malul drept al Oltului, la 5 km de Făgăraș, Rusaliile reprezentau data la care ceata de feciori, constituită la sărbătorile Crăciunului, își relua activitatea.
Mai demult, până în anii ’50, în seara dinaintea Rusaliilor, păstorul care avea grija turmei aducea vitele în sat și le punea, la cele mai frumoase, câte o cunună de flori în jurul gâtului. Acum se alegea perechea de boi care urma să fie înjugată la căruța ce însoțea ceata, în ziua următoare, la sărbătoarea Rusaliilor. După anii ’50 au fost folosiți caii.
În ajunul Rusaliilor feciorii mergeau în pădure și adunau frunze de stejar și ramuri de alun, iar fetele culegeau flori de câmp pentru a împodobi căruța și caii cu care participau la ceremonie.
A doua zi, după oficierea slujbei, ceata de feciori, însoțită de fete, pornea la colindat, trecea pe la fiecare gospodărie și cânta. Repertoriul era format din două cântece: „Scoal’, măi frate ardelene!” pe care îl cântau pe la toate casele și „Frunzuliță verde de stejar”, cântat numai la casele unde erau fete. Pentru colinda lor feciorii erau răsplătiți cu bani și băutură.
Ultima secvență ceremonială a obiceiului era reprezentată de balul organizat de feciori a doua zi. Lipsa tineretului din sat, face ca aceste obiceiuri să se practice tot mai rar.
Vezi mai multe fotografii de la sărbătoarea Rusaliilor din Șona, realizate în cadrul cercetărilor de teren, în anul 2007, pe pagina de Facebook a Muzeului de Etnografie Brașov.