Nicio comunitate din Parcul Național Munții Măcinului (PNMM) nu a contestat decizia de dublare a suprafeței zonelor strict protejate din rezervație.
Directorul Administrației PNMM, Viorel Roșca, a declarat pentru Agerpres că dorește ca anul acesta să realizeze studiul științific în baza căruia instituția să acceseze bursa de carbon și să aibă astfel venituri mai mari.
Consiliul științific al Administrației Parcului Național Munții Măcinului a decis la finalul anului trecut dublarea suprafețelor zonelor strict protejate, de la circa 4.000 de hectare la aproximativ 8.500 de hectare, ceea ce înseamnă că pe circa 75% din suprafața parcului sunt interzise activitățile de exploatare Munții Măcinuluia resursei naturale.
„Având în vedere geomorfologia Munților Măcin, au fost selectate suprafețe nu pentru că s-a ținut cont de masa lemnoasă. Chiar natura a hărăzit ca speciile de interes din zona bioregiunii stepice din munții hercinici să fie cele care sunt pe soluri puțin profunde, unde nu cresc arbori de mari dimensiuni, dintre care o parte erau lemn de foc, așa că noi suntem un caz fericit”, a precizat directorul Viorel Roșca, pentru Agerpres.
Cu cele peste 3.450 de specii de floră și faună, dar și cu suprafețe importante de vegetație stepică, Parcul Național Munții Măcinului, declarat Rezervație a Biosferei în anul 1998, este singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene și balcanice.
Munții Măcinului au o deosebită importanță între formațiunile muntoase de pe teritoriul României, fiind cei mai vechi munți din România.
Foto sus: Munţii Măcinului (foto: Сергей Пахомов / Wikimedia Commons)