Băile Tuşnad, Defileul Crişului Repede, Târnava Mare, Parcul Naţional Măcin şi Delta Dunării ar putea căpăta statut de destinaţii de ecoturism, după un set de criterii lansate vineri, aceste zone, odată clasate, putând fi promovate mai eficient de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Criteriile pentru desemnarea destinaţiilor de ecoturism, elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi mai mulţi parteneri, au fost lansate în Bucureşti, la Bibilioteca Naţională a României, în cadrul Conferinţei Naţionale de Ecoturism.

Acestea au fost elaborate pe baza celor dezvoltate de Consiliul Global de Turism Durabil (GSTC) şi a Standardelor Europene de Ecoturism (EETLS), de către Grupul de lucru interministerial pentru dezvoltarea ecoturismului în România, format din reprezentanţi ai MDRT, Ministerului Mediului şi Pădurilor, Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism, Asociaţiei de Ecoturism din România (AER), WWF Programul Dunăre Carpaţí România, Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Asociaţíei pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural din România şi ai Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

Potrivit iniţiatorilor, România este prima ţară din Europa care lansează criterii de evaluare pentru destinaţiile de ecoturism.

Reprezentanţii MDRT au precizat că aceste criterii, alături de indicatorii de evaluare stabiliţi, se vor constitui într-un sistem naţional de certificare, care nu va fi însă impus, ci agenţii interesaţi vor putea să aplice pentru această recunoaştere.

Până în prezent, MDRT a primit aplicaţii pentru Băile Tuşnad – Rezervaţia Sf. Ana, Târnava Mare – sit Natura 2000 – şi Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului, de asemenea sit Natura 2000.

Pe de altă parte, AER a identificat mai multe zone cu potenţial de destinaţii ecoturistice, printre care acestea trei, alături de Ţara Haţegului – Parcul Naţional Retezat, Ţara Dornelor – Parcul Naţional – Călimani, Ţara Branului – Parcul Naţional Piatra Craiului, nordul Dobrogei – Parcul Naţional Măcin, Maramureş – Creasta Cocoşului, Ţinutul Secuiesc – Corund şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Odată certificate ca destinaţii de ecoturism, zonele respective vor putea fi mai uşor promovate la târguri de turism, în broşuri etc. De asemenea, în condiţiile în care vor fi stabilite zone care respectă o serie de standarde şi va fi constituită o reţea de destinaţii ecoturistice, va fi mai eficientă şi promovarea României din acest punct de vedere, au mai explicat reprezentanţii MDRT.

Pentru a fi desemnată destinaţie de ecoturism, o zonă trebuie, în primul rând, să includă o arie naturală protejată – parc, rezervaţie, sit Natura 2000. Totodată, trebuie să se creeze un parteneriat între administratorul ariei respective, autoritatea locală şi furnizori de servicii turistice şi să existe un “administrator coordonator” al destinaţiei, pentru a aplica la MDRT. Mai întâi, se autoevaluează cei interesaţi, după care o echipă de evaluatori va merge în teritoriu şi, dacă rezultatul evaluării este pozitiv, se acordă statutul de destinaţie ecoturistică pe o perioadă de trei ani, potrivit reprezentanţilor MDRT.

Potrivit preşedintelui AER Andrei Blumer, criteriile pentru desemnarea destinaţiilor de ecoturism din România vor servi unei reglementări a pieţei, în mod voluntar, dar şi ca ghid de bune practici, astfel încât turiştii români să aibă mai mare încredere să apeleze la servicii de ecoturism în ţară.

Preşedintele AER a menţionat că, din ce au înregistrat membrii asociaţiei – în număr de 50, dintre care 40 sunt pensiuni şi tour-operatori, majoritatea celor care optează pentru ecoturism în România, respectiv circa 80%, sunt străini. Turistul străin, spune Blumer, vine pentru mai multe elemente, de la faptul că poate să vadă o urmă de urs sau de lup într-o drumeţie în pădure, la satul încă tradiţional şi alimentele de calitate.

Un aspect important este că, prin ecoturism, mai mult de jumătate din banii cheltuiţi de turist rămân în zona respectivă, în cazul turismului clasic zona beneficiind de doar 10 – 20 la sută din sumele respective.

Alte criterii pentru desemnarea viitoarelor destinaţii de ecoturism, în afara de valoarea naturală a locului, se referă la resursele socio-culturale, accesibilitate şi transport, cazare şi alte servicii, management durabil.

Conferinţa Naţională de Ecoturism s-a numărat printre evenimentele din programul “Conectează-te la natură Plug to nature”, al Asociaţiei “Ivan Patzaichin – Mila 23”, care îşi propune, de altfel, crearea unui centru de promovare a ecoturismului în Bucureşti, la Biblioteca Naţională, precum şi reamenajarea zonei ce include o porţiune din Dâmboviţa, pentru agrement, sport şi activităţi culturale.