Rămăşiţele lui Jose Primo de Rivera, cel care a fondat Falanga Spaniolă, partid de inspiraţie fascistă care a fost unul dintre pilonii franchismului în Spania, au început să fie exhumate luni din fostul mausoleu al lui Franco, “un pas suplimentar”, potrivit actualului guvern de stânga spaniol, în munca de memorie asupra Războiului Civil şi a dictaturii, informează AFP.
Două vehicule funerare au intrat în jurul orelor 06:30 GMT în acest complex monumental situat nu departe de Madrid, potrivit imaginilor retransmise de televiziunea publică.
Odată ieşite din această bazilică monumentală săpată în stâncă, rămăşiţele lui Jose Antonio Primo de Rivera (1903-1936) vor fi transferate în cimitirul madrilen San Isidro, unde sunt înhumaţi mai mulţi membri ai familiei sale, scrie Agerpres.
Potrivit unui fotograf al AFP, toate intrările din acest cimitir erau blocate de poliţie, în timp ce câţiva militanţi de extremă dreapta începeau să se adune la faţa locului.
Fiu al dictatorului Miguel Primo de Rivera, care a condus Spania din 1923 până în 1930, fondatorul partidului Falanga Spaniolă a fost executat în noiembrie 1936, la începutul Războiului Civil spaniol (1936-1939), provocat de revolta unor militari, printre care generalul Francisco Franco, împotriva guvernului republican ales.
De inspiraţie fascistă, partidul Falanga Spaniolă a fost unul dintre pilonii regimului franchist, alături de Biserica Catolică şi armată.
Această exhumare, la trei ani şi jumătate după cea a rămăşiţelor lui Franco, vine după intrarea în vigoare, în octombrie, a unei legi importante a guvernului de stânga, supranumită “Legea memoriei democratice” şi care vizează între altele să facă din fostul mausoleu un loc al memoriei asupra acestei perioade sumbre.
Familia Primo de Rivera, care a negociat condiţiile de exhumare cu guvernul, a ales această dată pentru că ea corespunde celei de-a 120-a aniversări de la naşterea fondatorului partidului Falanga.
După ce a ajuns la putere în 2018, prim-ministrul socialist Pedro Sanchez a făcut o prioritate din reabilitarea victimelor dictaturii franchiste (1939-1975).
După luni de bătălie judiciară cu familia lui Franco, el a reuşit în 2019 să obţină exhumarea rămăşiţelor lui “Caudillo” din Valle de Cuelgamuros (fosta Valle de los Caidos, Valea celor Căzuţi), pentru ca acest mausoleu, fără echivalent în alte ţări din Europa occidentală care au cunoscut dictaturi, să nu mai poate fi un “loc de apologie” a franchismului.
Franco şi Primo de Rivera au fost înhumaţi acolo de o parte şi de alta a altarului bisericii. Sanchez a făcut, de asemenea, “o responsabilitate a statului” din căutarea republicanilor dispăruţi în Războiul Civil, ale căror trupuri au fost aruncate în gropi comune unde se află şi acum.
Ordonată de Franco în 1940 pentru a celebra “glorioasa Cruciadă” catolică împotriva republicanilor “fără Dumnezeu”, construcţia sitului Valle de los Caidos – redenumit de guvern Valle de Cuelgamuros, cu referire la numele locului – a durat aproape 20 de ani, fiind realizată de deţinuţii politici. Cu o cruce înaltă de 150 de metri deasupra, această bazilică este vizibilă la zeci de kilometri de jur împrejur.
Invocând “reconcilierea naţională”, Franco a transferat acolo trupurile a peste 30.000 de victime din Războiul Civil, franchişti, dar şi republicani, scoşi din cimitire şi din gropi comune fără ca familiile lor să fie informate.
Rămăşiţele victimelor republicane cerute de familiile lor urmează de asemenea să fie exhumate, însă procedura a fost întârziată pe fondul unei bătălii judiciare. Problema memoriei Războiului Civil şi a dictaturii continuă să dezbine Spania, unde rănile trecutului nu s-au închis şi unde dreapta acuză stânga că le redeschide.