Una dintre cele mai impresionante descoperiri arheologice din anul 2021 şi una dintre cele mai importante din ultimul secol a fost făcută în Egipt. Arheologii cred că au dat peste „oraşul de aur”, cea mai luxoasă şi bogată reşedinţă din lumea vechilor faraoni.
Egiptul Antic continuă să exercite o fascinanţie aparte atât pentru specialişti cât şi pentru publicul larg. Deşi pare una dintre civilizaţiile antice cunoscute, Egiptul faraonilor ascunde numeroase secrete iar istoria sa este departe de a fi cunoscută în toate detaliile sale.
În anul 2021, Egiptul Antic şi-a mai dezvăluit unul dintre secrete, probabil unul dintre cele mai strălucitoare şi uimitoare din ultimii ani.
Pe scurt, o echipă de cercetători egipteni conduşi de cunoscutul egiptolog Zahi Hawass, au descoperit „Oraşul de Aur”, cea mai luxoasă reşedinţă a Egiptului Imperiul şi unul dintre cele mai mari şi importante oraşe egiptene antice de pe latura vestică a Luxor-ului.
Cunoscuta publicaţie „Archaeology magazine” consideră găsirea „Oraşului de Aur” drept cea mai importantă descoperire arheologică a anului 2021 iar alţi specialişti spun că este vorba despre una dintre cele mai importante descoperiri antice din ultima sută de ani.
„Descoperirea acestui oraş pierdut este a doua cea mai importantă descoperire arheologică după cea a găsirii mormântului lui Tutankhamon”, a precizat Betsy Brian, profesor de egiptologie la Universitatea din Baltimore.
O capsulă a timpului
În luna septembrie a anului 2020, o echipă de cercetători egipteni conduşi de Zahi Hawass au început cercetările arheologice în preajma Văii Regilor. Aceştia căutau, de fapt, templul mortuar al lui Tutankhamon, faraonul-adolescent mort în condiţii misterioase.
Mormântul acestuia descoperit intact de Howard Carter la începutul secolului XX, a fost prima mare descoperire de senzaţie din ultima sută de ani, legată de Egiptul Antic. Hawass spera să găsească templul lui Tutankhamon în această zonă, mai ales că anterior au fost descoperit şi cele ale lui Horemheb, dar şi al lui Ay, marele vizir din timpul faraonului-adolescent, bănuit de altfel de implicarea în uciderea lui Tutankhamon. În locul templului, arheologii au început să descopere peste tot cărămizi de lut arse şi urmele unor structuri.
Pe măsură ce săpăturile avansau, cercetătorii şi-au dat seama că au dat peste un oraş întreg. Şi nu orice fel de oraş, ci o aşezare urbană de mari dimensiuni, cu un inventar bine păstrat. Mai precis, în clădiri au fost descoperite numeroase bijuterii, obiecte din viaţa de zi cu zi a egiptenilor, obiecte destinate aristocraţiei, inscripţii hieroglifice, piese de artă, ceramică şi obiecte de lux.
Zahi Hawass crede că este vorba despre o reşedinţă imperială egipteană, un adevărat oraş al aurului numit Aten. Această reşedinţă imperială rivaliza cu marea capitală Teba şi era înconjurată, aşa cum bănuiesc specialiştii, cu ziduri înalte de trei metri. Descoperirea este deosebit de importantă pentru înţelegerea vieţii de zi cu zi în Egiptul Antic. Este practic o adevărată capsulă a timpului „Descoperirea oraşului, nu numai că ne oferă o ocazia unică de a descoperi viaţa de zi cu zi a vechilor egipteni, în perioada imperială, dar în acelaşi timp ne ajută să descoperim indicii pentru rezolvarea unui dintre cele mai mari mistere din Egiptul Antic, şi anume motivul pentru care Akhenaten şi Nefertiti au decis să se mute la Amarna”, a precizat Zahi Hawass pentru dailynewsegypt.com.
Secretele oraşului imperial
După şapte luni de săpături au fost descoperite câteva cartiere, ateliere, o zonă administrativă şi locuinţe de mai multe tipuri de la cele ale egiptenilor de rând şi până la aristocraţie. Zahi Hawass crede că este cel mai mare oraş regal descoperit în Egipt din perioada antică, un adevărat ”oraş al aurului”, o reşedinţă imperială bogată situată lângă marile temple de la Luxor.
„Avem multe informaţii despre morminte şi temple, dar este pentru prima dată când ni se dezvăluie secretele vieţii regilor din epoca de aur a Egiptului”, precizează specialistul egiptean pentru aceeaşi publicaţie.
Aten, „oraşul de aur”a fost reşedinţa regelui Amenhotep al III lea, numit şi Amenophis al III lea, unul dintre cei mai importanţi faraoni ai Regatului Nou, o adevărată „epocă de aur” a Egiptului Antic.
În aceea perioadă faraonii egipteni stăpâneau un adevărat imperiu, care se întindea din Sudan şi până la Eufrat. Amenhotep al III-lea a fost cel de-al nouălea faraon al dinastiei a XVIII-a şi a domnit aproape patru decenii între 1391 şi 1353 î Hr. Domnia sa a fost marcată de o prosperitate aproape fără precedent şi datorită perioadei lungi de pace şi stabilitate în imperiu.
Amenhotep al III-lea s-a dedicat ridicării de monumente impresionante, dar şi de stabilirea de noi legături şi rute comerciale. Cu ajutorul diplomaţiei a reuşit să menţină atât pacea dar şi să creeze noi legături cu state precum Mittani, în nordul Siriei, Imperiul Hittit sau insulele din Mediterana.
Au rămas drept mărturie a domniei sale, multe monumente impresionante. Printre altele marele palat de la Malkata, în zona de vest a Tebei, legat de Nil printr-un splendid port artificial. Totodată impresionant este şi templul său mortuar, tot în partea de vest a oraşului Teba, cu celebrele statui uriaşe numite „Coloşii lui Memnon”, reprezentându-l pe faraon.
Nu în ultimul rând, Amenhotep al III-lea a contribuit la extinderea templelor de la Luxor şi Karnak dar şi prin construcţia de numeroase clădiri fastuoase în oraşul Memphis. Printre cele mai frumoase construcţii comandate de Amenhotep al III lea a fost şi acest oraş din apropiere de Luxor, „oraşul de aur„ descoperit de echipa lui Zahi Hawass.