Pe malul drept al Oltului, la 5 kilometri de oraşul Făgăraş, într-un sat ca oricare altul, Şona, dăinuiesc de mii de ani nişte ridicături de pământ enorm de înalte, care seamănă foarte bine cu nişte piramide.

Satul Şona a fost întemeiat acum 700 de ani de saşii transilvăneni. Aceştia au fost atraşi de pământurile roditoare şi de dealurile orientate către soare, de pe malul drept a Oltului. Au construit aici case, au cultivat meri, pruni şi viţă de vie. Pentru că nu s-au mai înţeles cu stăpânii din Ţara Făgăraşului, acum cinci veacuri, saşii au lăsat totul în urmă şi au plecat spre vest. Şi au întemeiat alt sat, pe care l-au numit tot Şona, în judeţul Alba.

Când ne gândim la piramide, ne ducem automat cu gândul la Egipt! E drept, acolo au fost construite şi încă mai stau în picioare. Dar Ţara Faraonilor nu este singura în care se găsesc astfel de construcţii.

Pentru a le vedea, nu trebuie să plecaţi mai departe de România. Se numesc guruieţi  şi nu sunt construiţi din piatră. Sunt mai degrabă sunt movile de pământ. Iar odată cu trecerea secolelor, nu mai sunt la fel de impunătoare.

„Guruieţii” de la marginea satului, aşa cum au fost numiţi de localnici, sunt încă o enigmă. În timp ce sătenii sunt convinşi că acestea sunt mână de uriaş, puţinii specialişti şi oameni de ştiinţă care au călcat pe aici susţin că movilele au fost ridicate de daci. Acestea au înflăcărat de ani de zile minţile specialiştilor şi amatorilor, care, mai mult, au lansat tot felul de afirmaţii şi ipoteze cu privire la ciudatele movile de pământ de la marginea satului Şona.

Geologii au încercat să explice formarea lor, în cazul în care piramidele ar fi formaţiuni naturale. Ei au ajuns la concluzia că movilele au rezultat în urma alunecării în trepte a unui versant, proces combinat cu acţiunea torentelor care au individualizat aceste dâmburi. Totul s-a petrecut acum 12.000 de ani, între Pleistocenul Târziu şi Holocenul Timpuriu. Forma piramidelor e creaţia agenţilor externi, eroziunea de suprafaţă şi microalunecările. Rocile au durităţi diferite. La suprafaţă e argilă, care nu permite infiltrarea apei în straturile interioare, despre care se presupune că ar fi un amestec mai dur de argile, marne, nisipuri cimentate. Ipoteza geologilor nu-i poate linişti însă pe curioşi, care cred în misterul absolut al piramidelor de la Şona. Pentru că, dacă formarea lor poate fi explicată geologic, mai greu poate fi explicată unicitatea complexului de piramide.

Piramidele de la Şona sunt 8 movile înalte de până la 30 de metri, dispuse pe două şiruri şi, foarte interesant, sunt aşezate în ordinea înălţimii. Cele opt movile se văd de departe, dar numai după ce te apropii de ele îţi poţi da seama de dimensiunea lor impresionantă. Aşezarea perfectă a piramidelor pe două linii paralele a fost unul din punctele de plecare care au dat naştere la speculaţii.

În timp ce unii istorici susţin că sub acestea ar fi îngropate căpătenii ale celţilor, care au ajuns în Transilvania cu mult timp înainte de venirea dacilor aici, alţi cercetători spun că formaţiunile de pământ aparţin dacilor, întrucât aici au fost găsite bucăţi de ceramică din vremea dacică, ce-i drept nu foarte multe. Originea celor opt movile de pământ rămâne un mister.

Legendele  „guruieţilor”

Una dintre legende spune că aici trăia cândva, demult, o prinţesă pe nume Şona, care ar fi stăpânit acest ţinut. Regatul prinţesei a fost atacat într-o zi, pe neaşteptate, de nişte uriaşi ce veniseră de peste Munţii Făgăraş. În drumul lor spre sat, uriaşii au trecut prin apa Oltului, iar odată ajunşi aici picioarele lor erau pline de noroi, şi-au scuturat pământul de pe picioare, iar bucăţile de pământ sunt, de fapt, aceste piramide.

O altă legendă spune că ridicăturile de pământ sunt morminte de uriaşi care au trăit aici. Se spune că uriaşii ar trăi şi acum în aceste movile şi umblă o vorbă prin Şona că, dacă au încerca să le strici somnul, scormonind prin movile, ei s-ar supăra foarte tare, astfel încât te apucă o frică de moarte şi o rupi la fugă.

Localnici mai spun că vulpile care găsesc intrările în piramide nu mai ies niciodată de acolo. Sătenii au încercat şi ei de-a lungul vremii să desluşească misterul din deal, să afle secretele uriaşilor, stârniţi fiind de cele câteva evenimente ciudate şi spectaculoase care se întâmplă din când în când în apropierea satului. Printre localnici merge vestea că, dacă o lamă de ras se pune la o treime distanţă de baza unuia dintre guruieţi, lama se ascute singură.

Tot aici, în apropierea bazei ridicăturilor impresionante, dacă se aşează un bol cu apă, aceasta capătă proprietăţi curative, iar carnea nu intră niciodată în putrefacţie. Localnicii sunt convinşi că e ceva cu locul acesta, spun ei, deoarece pământul din vârf are culoare gălbuie, iar cel de la bază este negru.

Acolo în câmp lângă movile se aude doar ciripitul păsărelelor şi din când în când glasul mioarelor aflate pe celălalt mal al Oltului. Când vremea este frumoasă puteţi să întindeţi cortul chiar între movile. Oltul este doar la 500 de metri şi pe maluri se poate face plajă.

Din păcate, acest loc de basm din frumoasa noastră ţară nu este promovat de cei în măsură să facă asta. Informațiile despre piramidele din satul Şona au fost răspândite mai degrabă de cei care ajung din întâmplare în zonă.

Autor: OLOGU NEAGOE OANA ANDRADA

Material realizat în cadrul concursul Călătorii în Istorie