Una dintre localităţile care mai există doar pe hartă este satul Merişor din judeţul Covasna. Aflat într-o zonă ruptă de civilizaţie, prin văi împădurite, fără curent electric şi cu drumuri de acces foarte proaste, satul a fost părăsit de locuitori încă din 1978. N-a fost însă uitat. Oamenii, acum în vârstă, se întorc aici să-şi lucreze terenurile care le amintesc de vremea copilăriei.

Unii dintre puţinii localnici care au crescut în Merişor își aminesc că era o localitate mică. Recensământul din 1966 indica faptul că sat încă mai avea peste 150 de locuitori.

Satul avea şi o şcoală cu patru clase, dar din ea au mai rămas doar lespezile din fundaţie şi trei trepte din beton. Satul a fost desfiinţat de comunişti în urmă cu mai bine 30 de ani şi oamenii au fost obligaţi să se mute fie într-o localitate învecinată unde să poată munci în folosul statului, fie la oraș.

Atunci, oamenii şi-au demolat casele, astfel că tot ce a mai rămas aici, ca dovadă a trecutului lor, sunt câteva movile de pământ, care marchează fundaţiile şi, în unele cazuri, treptele de la intrare.

Astăzi, din sat a mai rămas în picioare doar o şură. Chiar dacă aşezările au dispărut, oamenii au rămas proprietarii terenurilor pe care continuă să le lucreze. A existat la un moment dat intenţia ca satul să fie şters din documente. Primăria se bucură, însă, că acest lucru nu s-a întâmplat. Are planuri mari pentru Merişor în ideea de a face un sat turistic, după cum spune primarul comunei Sita Buzăului. Cu sălbăticia şi frumuseţea sa, satul Merişor, pierdut odinioară, ar putea atrage turişti care caută relaxarea departe de civilizaţie şi aerul curat de munte.