Pasajul Macca-Villacrosse, considerat o capodoperă arhitecturală ce amintește de perioada interbelică, se află situat între Calea Victoriei și Strada Lipscani.

Povestea acestui loc începe cu mai bine de două secole în urmă și este strâns legată de istoria hanului Câmpineanu, cunoscut în primele decenii ale secolului al XIX-lea ca fiind al „Câmpinencei”, adică al Luxandrei Câmpineanu, soția vornicului Scarlat Câmpineanu, scrie Casa Filipescu Cesianu, pe pagina de Facebook a muzeului.

După moartea acesteia, hanul va rămâne moștenire unuia dintre cei opt fii ai săi, și anume lui Ioan Câmpineanu, care îl va vinde ulterior fraților Serafim, unul dragoman de renume, celălalt actor. După moartea fratelui său, Petrache Serafim o căsătorește pe fiica sa, Polixenia, cu arhitectul român de origine catalană Xavier Villacrosse, astfel hanul va trece în proprietatea acestuia.

Hanul Villacrosse era cunoscut pentru balurile pe care le găzduia, așa cum amintește și scriitorul Nicolae T. Orășanu: „Aici se îngrămădesc junele modiste, venite să uite întristata viață de toate zilele; aici negustorii înstăriți de pe Podul Mogoșoaiei… Înspre zi s-a dansat cancanul, sub numele modest de horă”.

După demolarea hanului, fapt petrecut la sfârșitul secolului al XIX-lea, municipalitatea dorește să construiască pentru modernizarea orașului un pasaj pietonal, pentru a facilita trecerea între Calea Victoriei și strada Lipscani, așa încât bucureștenii să poată evita aglomerația sufocantă a zonei.

Proprietarul Hotelului „Stadt Pesht”, imobil aflat în zona luată în calcul pentru construcția pasajului, nu este însă dispus să renunțe la profitabila sa afacere și să vândă hotelul. Atunci, arhitectul Felix Xenopol, nevoit să adopte o soluție, are ingenioasa ideea de a construi un pasaj în formă de potcoavă alungită, astfel încât să înconjoare hotelul rămas la mijloc, obținând un efect spectaculos, în ciuda neajunsurilor spațiului.

Construcția pasajului, începută în anul 1861, avea să fie terminată trei decenii mai târziu, Bucureștii căpătând astfel un pasaj urban asemenea marilor capitale europene.

Latura dinspre strada Lipscani a fost numită „Villacrosse” în amintirea lui Xavier Villacrosse și a hanului deținut cândva de acesta, iar cea de-a doua latură poartă numele lui Mihalache Macca, cumnatul constructorului pasajului. La intrarea dinspre strada Eugen Carada pasajul este străjuit de un portal monumental, cu statui somptuoase.

Interiorul pasajului surprinde prin atmosfera relaxantă și plăcută, creată în special de lumina ce pătrunde prin acoperișul elegant din sticlă galbenă. În punctul de întâlnire al celor două brațe ale potcoavei, acoperișul înalt și rotund, cu geamuri de culoare galbenă și verde, crează o imagine spectaculoasă.

Între anii 1950-1990, pasajul a fost cunoscut de bucureșteni sub numele de „Pasajul Bijuteria”, după numele unui renumit magazin al perioadei comuniste. După anul 1990, pasajul și-a reluat numele de Macca-Villacrosse, fiind astăzi unul dintre cele mai frumoase locuri bucureștene, ce găzduiește magazine cochete și cafenele cu tentă orientală.

Autor: Andreea Mâniceanu / Casa Filipescu Cesianu

Bibliografie:

• George Potra, „Istoricul hanurilor bucureștene”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985;
• Gheorghe Crutzescu, „Podul Mogoșoaiei – Povestea unei străzi”, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011.

_{Foto sus: Pasajul Macca-Villacrosse (© Mihai Petre / Wikimedia Commons)}