Comuna brașoveană Sâmbăta are o importantă moștenire culturală lăsată de domnitorii din Țara Românească. Mânăstirea și Castelul Brâncovenesc de aici au făcut cunoscută localitatea nu numai în zonă, ci în întreaga țară. Turiștii sosesc aici în fiecare weekend și se bucură de o oază de liniște și de superbele construcții în stil brâncovenesc.
De mai bine de 12 ani, însă, Castelul Brâncovenesc, unul din cele două simboluri ale Sâmbetei, nu mai este deschis pentru public. Primăria localității a decis, însă, să îl reabiliteze și să-l redea circuitului turistic.
Pentru început, autoritățile locale au făcut un apel locuitorilor care vor să dea o mână de ajutor, astfel că sâmbătă, începând cu ora 09:00, s-a făcut curățenia castelului la interior și în exterior. Acum urmează ca o firmă specializată să facă toate reparațiile necesare.
„Ne propunem ca în perioada imediat următoare să facem reparațiile necesare pentru ca această clădire să nu se degradeze mai mult decât acum. Pentru aceasta va trebui să înlocuim întreg sistemul pluvial, geamurile sparte, instalațiile electrice, obloanele și să curățăm toată vegetația care a crescut în acești 12 ani în jurul castelului”, a specificat Nicolae Morariu, primarul comunei Sâmbăta.
Edilul își dorește ca în primăvara anului viitor să reușească să împrospăteze, să zugrăvească, să amenajeze intrările, astfel încât castelul să devină frecventabil și să fie inclus în circuitul turistic.
Palatul era în concesiunea unei firme care a dat faliment
Edificiul a stat atâția ani în paragină pentru că până acum acesta nu se afla în proprietatea comunei, ci în concesiunea unei firme care a și intrat în faliment. Ansamblul castelului de la Sâmbăta de Sus este compus din clădirea principală, două anexe și teren. De-a lungul timpului, clădirea a fost casa de odihnă a scriitorilor, școală primară și depozit de fructe.
Moşia Sâmbăta de Sus intră în posesia marelui vornic Preda Brâncoveanu, bunicul lui Constantin Brâncoveanu, la 11 martie 1654, de la Susana Lorantfi, văduva principelui Gheorghe Rakoczi. În anul 1708, Constantin Brâncoveanu construieşte aici un palat după modelul celor de la Potlogi şi Mogoşoaia, pentru a se putea retrage şi adăposti în caz de pericol turcesc.
În perioada 1772-1802 moşia trece din stăpânirea familiei Brâncoveanu la negustorul Dumitru Marcu. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, palatul este dărâmat de guvernatorul Transilvaniei, din motive de securitate militară, datorită apropierii de vechiul hotar către Ţara Românească.
Din palat s-au păstrat doar pivniţele. În secolul al XIX-lea Grigore Brâncoveanu ridică palatul actual, înglobând pivniţele vechiului palat. Urmaşii Brâncovenilor stăpânesc domeniul până în anul 1922, la reforma agrară. În perioada 1927-1944, palatul funcţionează drept casă de odihnă a scriitorilor. După război, timp de câteva decenii, este transformat în şcoală primară.