Folosită ca punct de strajă pentru drumul care făcea legătura între Transilvania şi Ţara Românească, dar şi ca punct vamal, cetatea medievală Oratea, un monument istoric al cărui trecut e încă cercetat de specialişti şi pe marginea căruia s-au ţesut legende, aşteaptă să fie pusă în valoare, relateaza adevarul.ro
La numai câteva sute de metri est de şoseaua Câmpulung – Braşov (DN73), pe „Dealul Sasului” din Argeş se află Cetatea Oratea (Cetatea Piatra Craiului sau Cetatea Dâmboviţei cum a mai fost ea cunoscută anterior), o fortăreaţă de dimensiuni nu tocmai impozante, care de-a lungul anilor a inspirat imaginaţia localnicilor. Oamenii cred mai degrabă în poveştile alimentate de prezenţa urmelor de care şi de potcoavele împietrite în munte, decât de adevărurile istorice certe, dar incomplete, scoase la iveală de cercetări mai vechi şi mai noi.
Legenda spune că zidurile ce se mai văd astăzi ar fi fost ridicate de oamenii locului pe la 1330. Altele legende sunt ţesute, surprinzător, pe ideea că fortificaţia ar fi fost construită cu sprijinul cavalerilor teutoni, deşi dovezi istorice n-au existat nicicând în acest sens.
Zidurile cetăţii, care au alimentat inclusiv poveşti cu Vlad Ţepeş, învăluie şi astăzi în mister zona turistică.
“Cetatea a fost, se pare, locul în care Vlad Ţepeş ar fi stat o perioadă, în unele înscrieri fiind precizat faptul că domnitorul chiar ar fi fost prins de turci în această cetate”, se arată într-o scurtă prezentare făcută monumentului de site-ul turistic turismdambovicioara.ro.
Punct de strajă şi punct vamal
Nu toată lumea crede însă în legende, iar cei care vor, cu adevărat, să-i înţeleagă rostul şi trecutul, caută să lege edificiul de graniţa – în această zonă – dintre Ţara Românească şi Transilvania şi merg pe ideea că fortăreaţa ar fi fost ridicată din iniţiativa domnilor Ţării Româneşti pentru paza accesului dinspre Transilvania.
“Însemnătatea cetăţii medievale Oratea trebuie judecată întotdeauna în conexiune directă cu drumul dintre Transilvania şi Ţara Românească, ce trecea prin proximitate, pe la vest. Cetatea a fost folosită desigur ca punct de strajă pentru acest drum şi, poate, şi ca punct vamal. Ceea ce a reprezentat cetatea Bran la nord de Carpaţi, veghind acelaşi drum, a reprezentat cetatea Oratea la sud de munţi. Poziţia favorabilă a cetăţii este sugerată şi de faptul că pe platoul de la răsărit de edificiul medieval, se întinde un sit arheologic antic, şi anume o aşezare datând din epoca romană”, a explicat Dragoş Măndescu, expert patrimoniu şi expert arheolog, directorul Direcţiei Patrimoniu – Muzeografie, din cadrul Muzeului Judeţean Argeş.
Primele cercetări de teren (probabil şi săpături soldate cu descoperirea unor piese arheologice) au fost efectuate de Dimitrie C. Butculescu, în a doua jumătate a sec. al XIX-lea.
“Un sondaj arheologic a fost executat în 1905 de Grigore Tocilescu din însărcinarea Comisiunii Monumentelor Istorice, cu rezultate rămase inedite (“Cetatea Nemţişor”, după raportul păstrat în manuscris la Biblioteca Academiei Române). Din săpăturile arheologice executate în anii 1968-1969 şi 1971 (colaborare între Institutul de Arheologie Bucureşti şi Muzeul Judeţean Argeş – Alexandrina D. Alexandrescu, respectiv Anca Păunescu şi Spiridon Cristocea), au rezultat materiale ceramice datând din a doua jumătate a sec. al XIV-lea până la finalul secolului următor, diverse piese de construcţie din fier (piroane, cuie, scoabe, verigi), arme şi piese de echipament militar (vârfuri de săgeată, bolţuri de arbaletă, buterolă, potcoave), diverse unelte şi ustensile (cuţite, foafece, săpăligă, lama de ferăstrău, împungător), mici piese de podoabă (mărgele) etc.”, mai spune Dragoş Măndescu.
Potrivit expertului, au mai apărut şi câteva monede: doi ducaţi aparţinând tipului comun, emişi de Mircea cel Bătrân între 1386-1389, alte trei emisiuni ale Ţării Româneşti dintre anii 1396-1430 şi un ducat de argint emis de Basarab II (1442-1443).
Ce arată cercetările recente aduc surprize noi despre trecutul cetății
Cetatea Oratea uimeşte la fiecare nouă etapă de cercetare, iar specialiştii sunt convinşi că încă nu şi-a dezvăluit întregul trecut.
“Cercetări recente asupra pieselor de armament păstrate în colecţia Muzeului Judeţean Argeş par a împinge înapoi în timp cronologia cetăţii până în secolul al XIII-lea, iar de aici până la punerea începuturilor sale în legătură cu Ordinul Cavalerilor Teutoni nu ar mai fi decât un mic pas. Cercetările arheologice preventive aflate în curs, efectuate de Muzeul din Odorheiul Secuiesc în contextul proiectului de reabilitare a cetăţii vor aduce, cu siguranţă, precizări importante în privinţa momentului construcţiei“, precizează Măndescu.
“Se impune efectuarea unor lucrări ample de consolidare şi restaurare”
Din păcate, Cetatea Oratea din Argeş nu este unul dintre obiectivele turistice cel mai bine puse în valoare. Deteriorările şi degradările s-au acumulat în timp, drumurile de acces au devenit impracticabile, iar fortăreaţa nu-i tocmai la îndemână de vizitat.
Autorităţile judeţene au promis de câţiva ani reabilitarea, consolidarea şi punerea în valoare a cetăţii cu fonduri europene.
“Frumuseţea şi încărcătura istorică şi mai ales că nu există situri multe din aceste categorii de construcţii impune intervenţia în urgenţă în consolidarea şi restaurarea acestor ruine. În prezent, se impune efectuarea unor lucrări ample de consolidare şi restaurare. Proiectul are în vedere reabilitarea, conservarea şi punerea în valoare a Cetăţii Oratea – Argeş în vederea promovării valorii culturale şi a potenţialului turistic al acestui obiectiv şi a integrării sale în circuitul cultural-artistic din regiunea Muntenia”, precizează CJ Argeş într-o mai veche prezentare a proiectului.
Lucrările propuse prin proiect vizează: consolidarea zidurilor cetăţii în conformitate cu normele în vigoare privind siguranţa siturilor arheologice şi a legii 422/2001 – privind protejarea monumentelor istorice; restaurarea zidurilor şi amenajarea spaţiilor din interiorul şi exteriorul cetăţii (monument istoric) cu respectarea standardelor privind siguranţa şi protecţia şi a standardelor privind facilitarea accesului persoanelor; amenajarea căilor de acces; reabilitarea zonei şi sistemelor de asigurare a utilităţilor în zonă (apă, energie termică şi electrică); promovarea valorii istorice, culturale şi a potenţialului turistic a cetăţii Oratea prin integrarea sa în circuitul istorico – cultural – artistic a zonei din regiunea Muntenia.
De asemenea, proiectul vizează şi amenajarea interiorului cetăţii în vederea organizării de spectacole artistice specifice medievale, spectacole teatrale, amenajarea în vederea organizării unor spectacole cultural-artistice în exteriorul cetăţii Oratea, amenajări de mediu şi diseminarea şi promovarea proiectului prin intermediul unor activităţi de informare şi publicitate.