Aflată la 65 de kilometri de Constanţa, cetatea Histria se prezintă ca un mare câmp de ruine, unde cioturi de piatră și fragmente de zid se pregătesc să spună turiștilor o poveste extraordinară despre coloniști greci din Milet, care în jurul anului 657 î.Hr, au întemeiat colonia, ca port la Marea Neagră.
Numele cetății, Istria – în limba greacă, vine de la fluviul Istros, cum îi spuneau grecii Dunării. Până la dispariția sa, prin secolul al VII-lea d.C. de invaziile avaro-slave, Histria a jucat un rol important în zonă, prin participarea la revolta orașelor pontice împotriva regelui macedonean Lisimah, la războiul împotriva Bizanțului și la conflictul care l-a opus pe Mithridates al VI-lea Eupator romanilor.
În jurul anului 260 î.Hr., Histria s-a aliat cu cetatea Callatis pentru a smulge orașului Byzantion (viitorul Constantinopol) controlul asupra portului Tomis. Istoricul antic grec Strabon scria că cetatea Histria se află “la o depărtare de 500 de stadii de gura sacră a Istrului”.
În perioada sa de glorie, orașul era format din două părți distincte, acropola și așezarea civilă, după un model des întâlnit în orașele antice grecești, structură care a fost menținută pană la abandonarea orașului în secolul al șaptelea d.Hr. Unul din motivele abandonării orașului este și colmatarea vechiului golf al Mării Negre, în care era amenajat portul, golful devenind în prezent complexul lagunar Razelm-Sinoe. Aici au fost bătute și primele monede de pe teritoriul actual al României. Emisiunea de monedă proprie începe în jurul anului 480-475 î. Hr.
Cetatea Histria a fost identificată, în 1868, de către arheologul francez Ernest Desjardins, iar cercetările arheologice propriu-zise au fost inițiate în 1914 de către Vasile Pârvan. Săpăturile arheologice sunt departe de a se fi încheiat în acest sit.
Astăzi turiștii pot vizita: zidul de apărare, cu turnuri și bastioane, care închidea de la vest către lacul Sinoe suprafața mai mică a orașului roman târziu (cuprinzând fosta acropolă a orașului grecesc). Acolo pot fi văzute ruinele conservate ale templelor grecești din zona sacră, străzi pavate și cartiere de locuințe sau ateliere, mai ales romane, terme, bazilici civile și creștine și, în centrul orașului, una dintre cele mai mari bazilici creștine din regiune, datând din secolul VI d.Hr. Bazilica episcopală construită în centrul orașului vechi reprezintă cea mai importantă descoperire de la Histria, întrucât acest lucru însemna faptul că, în secolele V – VI, Histria a ajuns la rangul de episcopie.
Din anul 2007, Histria figurează în Lista Patrimoniului European. Să pășești în locurile pe care au călcat strămoşii noștri poate fi o lecţie de istorie trăită pe viu pentru cei care ajung pe aceste meleaguri