În inima Buzăului, la Scorțoasa, în apropierea peisajului aproape extraterestru al Vulcanilor Noroioși, administrația locală a deschis un demers cu parfum de început de secol XX, când România descoperea potențialul curativ al apelor și nămolurilor sale: identificarea, prin expertiză științifică, a eventualelor calități terapeutice ale nămolului care erupe lent, rece și continuu din adâncurile pământului.

Primăria comunei a solicitat Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie (INRMFB) un raport detaliat privind compoziția și potențialul curativ al nămolului. Miza nu este una măruntă: recunoașterea oficială a zonei ca stațiune turistică de interes local, un statut ce ar putea transforma comuna într-un punct de atracție balneară și climaterică.

Un fenomen natural spectaculos, dar încă nevalidat terapeutic

Deși priveliștea Vulcanilor Noroioși fascinează turiștii de generații întregi, instituțiile de specialitate atrag atenția asupra unui fapt esențial: până astăzi, nămolul de la Scorțoasa nu beneficiază de o tradiție documentată a utilizării medicale. Este, așadar, un teren virgin pentru cercetare.

Răspunsul inițial al INRMFB, citat de autoritățile locale, este prudent: „tipurile de noroi din comuna Scorțoasa nu sunt cunoscute ca având virtuți terapeutice”. Totuși, institutul subliniază că această absență a tradiției nu exclude posibilitatea unor proprietăți benefice, care trebuie însă demonstrate științific.

Pentru recunoașterea nămolului ca substanță minerală terapeutică sunt obligatorii:

  • un studiu farmacodinamic,
  • un studiu clinic,
    în conformitate cu legislația în vigoare.

În paralel, recunoașterea zonei ca stațiune climatică sau balneară implică o documentație amplă, înaintată Ministerului Sănătății, iar statutul de stațiune turistică revine autorităților din domeniul turismului.

Drumul către recunoaștere oficială

Administrația Scorțoasei a demarat deja procedurile: a încheiat un contract cu INRMFB pentru un set complet de investigații – de la prospecțiuni geologice și analize fizico-chimice până la evaluări microbiologice și determinarea eventualelor indicații terapeutice.

În paralel, eforturile administrative sunt dublate de proiecte mai ample.
Consiliul Județean Buzău urmărește modernizarea drumurilor DJ 102F și DJ 220A, esențiale pentru accesul în zonă, iar comuna Scorțoasa a depus proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare – condiții obligatorii pentru orice viitoare stațiune.

„Primăria a făcut un studiu incipient prin INRMFB privind calitățile noroiului. Răspunsul este unul general, dar vor trebui mai multe studii făcute”, precizează primarul Vasile Săcuiu, subliniind că procesul este abia la început.

Ce se ascunde în nămol? Compoziția chimică, prima piesă dintr-un puzzle complex

Raportul preliminar, transmis AGERPRES, oferă primele detalii despre structura organică și minerală a nămolului. Printre componentele identificate:

  • carbon și azot organic,
  • acizi humici, ceruri, rășini, hidrocarburi,
  • elemente minerale precum clor, brom, iod, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fier.

O compoziție interesantă, dar interpretarea ei în cheie terapeutică necesită studii aprofundate – căci abia datele clinice pot susține sau infirma o eventuală valoare curativă.

Vulcanii Noroioși, un laborator natural pentru cercetători

Interesul științific pentru zonă nu este deloc nou. În ultimele luni, Vulcanii Noroioși au devenit scena unor investigații complexe derulate de specialiști ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Utilizând drone echipate cu:

  • LiDAR,
  • radar de penetrare a solului,
  • magnetometre,
  • camere termice,
  • senzori pentru detecția gazelor,

echipele de cercetători încearcă să descifreze structura subterană a terenului – o arhitectură geologică încă misterioasă, care generează acest fenomen unic în Europa.

Activitățile sunt coordonate de Laboratorul de Geofizică Aplicată, Prevenire și Educație (GeoEduLab), în parteneriat cu Skyline Drones și SPH Engineering. Rezultatele lor vor completa, indirect, tabloul cunoașterii asupra unui spațiu care combină spectacolul geologic cu potențialul balnear.